Trecerea timpului marchează, cu fidelitate şi exactitate, scurgerea anilor, nisipul clepsidrei măsoară secunde, zile, luni şi ani, pentru a ne demonstra că se adaugă, mereu și mereu, câte un an la şirul de 62 de ani de viață unită prin căsnicie pentru frumoasa familie Boris și Hortenzia Belicciu.

Chiar dacă amprenta vârstei este vizibilă, coroana părului e albă, mersul împovărat de greutatea anilor, totuși, sufletul doamnei profesoare Hortenzia și al domnului profesor Boris sunt optimiste, încărcate cu speranța gândului de a trece cu bine peste starea de alertă provocată de pandemia modială.

Cu 62 de ani în urmă, casătoria era un leagăn sacru al vieții, era ca un sanctuar la iubirii, al respectului reciproc și al bucuriei intimității familiale.

Longevitatea anilor care au trecut de la căsătorie dovedește că cea mai importantă școală a vieții este învățată în cadrul familiei, împreună cu membrii ei.

Viața familiei Belicciu a fost în permanentă mișcare în domeniul educației tinerelor generații, reprezentând pentru profesorii Tenzi și Boris Belicciu un sacrificiu determinat de înalta profesionalitate și dragoste pentru carte și lecțiile pe care elevii lor trebuiau să le însușească cu ușurință, dar mai ales cu plăcerea de a-și imbogăți cunoștințele și a deveni oameni renumiți în panoplia țării.

Liniștea zilelor petrecute împreună, dăruirea oferită de fiecare dintre ei pentru a întreține relația de respect și bună înțelegere au stabilizat și îngrădit cu dragoste întreaga viață de căsnicie. Statornicia și longevitatea familială s-au bazat și pe aprecierea calităților de dascăli, de mare conduită morală și didactică, Boris - ca profesor de matematică, iar Hortenzia - ca profesoară de limba și literatura română.

Familia Belicciu s-a definit prin doi copii și patru nepoți. Copiii lor, prof. Anca Marincea și prof. Tudor Belicciu, s-au împlinit prin continuarea tradiției de a se dedica educației tinerei generații, în spiritul celor învățate de la părinții lor.  

Părerea constantă a membrilor familiei este că părinții lor, Tenzi și Boris, reprezintă un singur trup şi un singur suflet. Au reușit să rămână până acum unul lângă altul pentru că niciunul dintre ei nu a încercat să-l invadeze pe celălalt cu personalitatea lui.

„Pentru  noi, mami a fost trupul, cea care a primit toate greutățile vieții şi care a ştiut să ne ferească şi pe noi, copiii, şi pe tati, de toate relele sau urmările acestor lovituri”, mărturisesc Anca și Tudor.

Luni, 12 aprilie, familia reunită a sărbătorit împlinirea a 62 de ani de la oficierea actului de căsătorie, cu bucurie și mulțumirea întâlnirii, dar, mai ales, cu speranța îndemnului de a rămâne împreună sănătoși și fericiți, într-o familie împlinită care își venerează părinții.

Fie ca aniversarea celor 62 de ani de viață familială să fie plină de bucurii și fericire, iar celelalte zile să fie identice cu această zi minunată! Vă doresc multă sănătate și împliniri în viața familială, iar tot ce este mai bun și mai frumos în viață să vă însoțească mereu!

Miorița SĂTEANU