Radu Frenţiu, creator şi administrator al paginii Ţara Binşului – Terra Beiusensis, a descoperit, la Galeria Naţională de Artă a Ungariei din Budapesta, o pictură veche realizată în 1885 de Bihari Sandor, un artist evreu din Băița. Pictura reprezintă „cea mai veche documentaţie grafică cu portul popular din Ţara Beiuşului”.

Pe pagina de Facebook administrată de Radu Frenţiu, Ţara Binşului – Terra Beiusensis, sunt postate, în general, imagini vechi care-i înfăţişează pe locuitorii satelor din zona Beiuşului îmbrăcaţi în straie populare, sau imagini recente cu oameni îmbrăcaţi în haine populare din aceeaşi zonă, sau mâncare tradiţională locală. Imaginea postată în data de 2 ianuarie a.c. prezintă o descoperire importantă a lui Radu Frenţiu: pictura „Oláh Temetés” sau „Înmormântare Românească”, realizată în anul 1885 de Bihari Sandor, care înfăţişează o familie de români dintr-un sat de munte care participă la o înmormântare. Aceasta este cea mai veche documentaţie grafică cu portul popular din Ţara Beiuşului, descoperită de Radu Frenţiu la Galeria Naţională de Artă a Ungariei.  

„Recent, după ani de eforturi, am aflat, personal, cea mai veche documentaţie grafică reprezentând portul din Ţara Beiuşului. Este vorba despre o pictură veche, uitată, aflată la Galeria Naţională de Artă a Ungariei, Budapesta. Lucrare de o valoare inestimabilă, superbă ca tematică, compoziție şi execuţie, o pânză în stilul romantic târziu, intitulată „Oláh Temetés”, adică „Înmormântare Românească”, pictată de Bihari Sandor (1855-1906), un mare pictor evreu originar din Băița, județul Bihor. Ulterior, el a făcut academia la Viena şi a pictat în Austria, Ungaria, Italia, Elveția şi Franța. Imaginea reprezintă o familie îndurerată de români dintr-un sat de munte, probabil Sighiştel, Măgura sau Chişcău, care îngroapă o femeie ce pare să fi murit prematur, aşezată într-un sicriu acoperit cu flori.

Se văd perfect porturile arhaice tipice Țării Beiuşului: cojoace binşeneşti, sumane binşeneşti, clopuri cu roată, gacile, zadie de doliu numai pe față, cămeşea rumânească arhaică cu şinoare şi aşa mai departe. Interesant, simultan se pot observa şi ţinuta copiilor şi a preotului ortodox oficiind ceremonia funerară”, menţionează Radu Frenţiu în postarea de pe pagina de Facebook Ţara Binşului – Terra Beiusensis.