Ziua de 15 ianuarie a devenit Ziua Culturii Naționale, având ca referință ziua de naștere a marelui poet național Mihai Eminescu.

Această sărbătoare a culturii românești a fost instituită prin Legea 238/7 decembrie 2010. În art. 2 aliniat (1) se precizează: „Autoritățile administrației publice centrale și locale sprijină material și financiar organizarea de manifestări cultural–artistice dedicate sărbătoririi acestei zile.” Am făcut aceste precizări întrucât puține autorități locale dau curs acestei hotărâri. De-a lungul timpului despre personalitatea și opera lui Mihai Eminescu au vorbit și au scris oameni de cultură, filozofi, istorici, critici literari etc., care au creionat și dezvăluit complexa sa personalitate. În cartea dedicată vieții lui Mihai Eminescu, George Călinescu scria: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale.”

Potrivit criticului Tudor Vianu „Eminescu a fost o personalitate copleșitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligență, memorie, curiozitate intelectuală, cultură de nivel european, bogăția și farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune că fără Eminescu am fi mai altfel și mai săraci.”

Ioan Slavici, bun prieten a lui Eminescu, spunea: „…El era lipsit cu desăvârșire de ceea ce în viața de toate zilele se numește egoism, nu trăia prin sine și pentru sine, ci pentru lumea în care își petrecea viața și pentru ea”;

Zoe Dumitrescu Bușulenga afirma: „…Căutător absolut în viață, în gândire și creație, Eminescu s-a desfășurat cu cele mai înalte registre ale cunoașterii, compensând gravele imperfecțiuni ale realului prin care se simțea închis de necesitate”. Aceste câteva aprecieri sunt relevante privind caracterizarea personalității marelui poet. Ne punem întrebarea: s-a spus totul despre Eminescu? Este necesar să repetăm în fiecare an aceste adevăruri despre poet și opera sa? Cu siguranță răspunsul este afirmativ. Evocarea anuală a spiritului eminescian este o necesitate spirituală și o mândrie națională pentru toate categoriile de români și în mod special pentru tineri. Mihai Eminescu a devenit internațional, fiind apreciat și venerat în lume. El este un simbol al identității noastre naționale, pe care trebuie să-l avem ca model de referință în istoria culturii românești. Deși pentru sărbătorirea Zilei Naționale a Culturii s-au întocmit numeroase proiecte, adevărații operatori culturali au rămas școlile și bibliotecile, unde în fiecare an au fost organizate manifestări cultural–artistice care au generat emoții și sentimente patriotice. În Aleșd, Biblioteca orășenească „Octavian Goga”, în parteneriat cu Colegiul Tehnic „Alexandru Roman”, au organizat în sala bibliotecii o manifestare omagială dedicată marelui poet român. Ştacheta manifestării a fost stabilită de Georgeta Ardelean, directoarea bibliotecii, care a făcut câteva aprecieri și considerații de început despre marele poet nepereche: „Eminescu este nu numai sinteza unui mod de viață, ci și trăire întru idee și eternitate și nu mai puțin piatră de temelie a cuvântului ziditor, a cuvântului care descoperă în tainele universului și naște noi mistere. Suflet al poporului român Eminescu a ridicat spiritualitatea românească pe culmile perfecțiunii, opera sa fiind esența spiritualității”. A urmat prezentarea power-point a vieții, activității literare, culturale și jurnalistice a poetului, realizate de elevele: Braic Annemarie, Leho Denisa, Bradea Crina și Raciac Rareș din cls a XI-a.  Partea literară a fost completată de melodii tematice: Măduță Alexandra, cls. a IX-a, a interpretat „Pe lângă plopii fără soț”, Barz Daria, cls. a IX-a, „Dorința”, Costache Andreea, Gheorghe Laura și Vandici Salomea, „Dintre sute de catarge”, iar în încheiere Buzaș Andrei și Venter Sergiu au interpretat melodia „Eminescu”. Programul a fost coordonat de prof. Marian Mădălina, Dios Carmen și Cuciula Monica, de la Catedra de Limbă și literatură română a Colegiului aleşdan.