Contextul social și cultural al fiecărei epoci a influențat întotdeauna evoluția vestimentației feminine, evoluție despre care vă povestim în articolul de astăzi. Rochia, indiferent din ce este confecționată, îndeplinește întotdeauna o funcție specifică. Ea protejează corpul de elementele naturale, îl acoperă și, în același timp, îl pune în valoare. De-a lungul anilor, aceste rochii damă au fost o sursă de inspirație pentru artiști, pictori, sculptori și desenatori, precum și pentru croitori și designeri.

Rochii damă în Grecia Antică

În Grecia, femeile optau pentru țesături din fibre naturale pentru a-și confecționa rochiile. Ele purtau, în general, două piese, una lungă pe dedesubt, ca un fel de tunică care se lega lateral și ajungea până la glezne, în timp ce tunicile atleților erau mai scurte. Deasupra, purtau o mantie pe care o legau cu ace.

Rochii damă în anii 1900

În 1900, în Europa, epoca victoriană, în care femeile purtau rochii damă lungi, stratificate și foarte, foarte corsetate, era caracterizată de accentuarea exagerată a taliei mini și de folosirea pălăriilor. La sfârșitul acestei perioade, rochiile au început să fie mai dichisite, au început să aibă dantelă, pene și pietre prețioase, o mostră a acestui stil poate fi văzută în filmul muzical regizat de George Cukor, cu minunata Audrey Hepburn în rolul principal, "My Fair Lady".

Rochii damă în anii ‘20

Talia căzută, țesăturile cu pietre, franjuri, pene, rochiile fără mâneci nu mai erau scandaloase. Lungimea rochiilor era folosită până la genunchi, iar mânecile scurte nu mai erau considerate ceva scandalos. Rochii de acest fel pot fi văzute în mai multe filme, unul dintre ele avându-o ca protagonistă pe Marilyn Monroe, sau în recentele seriale Netflix, Peaky Blinders și Downton Abbey.

Rochii damă în anii ‘60

Începutul acestei epoci a fost puternic marcat de prezența familiei Kennedy, atât în politică, cât și în modă, Jacqueline Kennedy fiind un fashion icon în anii '60. Toate costumele pe care le purta erau dorite de toate femeile. Se purtau foarte mult acele costume din două piese, fuste tubulare, foarte formale, însoțite de mănuși.

Rochii damă în anii ‘70

În anii '70 se foloseau gulerele înalte, fusta mini era la apogeu, au început să se poarte pulovere cu guler înalt și cizme infinite. La mijlocul acestui deceniu a fost creat gâtul halter. Au început să se folosească sclipici, paiete, rochii damă vaporoase cu multă libertate de mișcare și salopete.

Rochii damă în anii ‘80

Acest deceniu este marcat de prezența iconică a prințesei Diana, garderoba ei fiind copiată de toate femeile din Europa. A existat o tendință puternică pentru culori strălucitoare, umerii mari și drepți, decorați cu franjuri. La mijlocul acestui deceniu, pe scena muzicală a apărut Madonna, care s-a caracterizat, de asemenea, prin modelele sale extravagante de rochii damă, dar și prin gustul său excentric pentru cercei mari și cruciulițe.

Revoluția anilor '90 – cum s-au transformat aceste rochii damă?

În anii '90 a avut loc o revoluție în modă, minimalism, haine elegante, rochii damă mulate, iar satinul era foarte la modă. Începutul mileniului a adus schimbări și în modă. Au început să se poarte rochii damă mai îndrăznețe, imprimeuri de animale, blugi pe sub rochii, tonuri metalice și rochii mai îndrăznețe. Pe scena muzicală, au apărut Spice Girls, grupul muzical rezumă foarte bine stilul mileniului.

În prezent, nu mai există un stil la fel de marcat și de concret ca înainte. Cu toate acestea, există tendințe concrete în rochiile de astăzi. Oamenii optează pentru rochii dama stil cămașă, lejere, comode. O altă noutate cu care se confruntă moda este selecția de articole vestimentare Zero Waste. Pe zi ce trece există o mai mare conștientizare față de planetă, iar asta ne face să optăm pentru haine cu design ecologic. Moda Zero Waste este o tehnică atunci când vine vorba de tipare, unde nu se irosește nici măcar un cm de țesătură, toată este folosită, astfel că modelele sunt adaptate la model.

Rochia – un simbol de putere pentru femei

Cunoscutul istoric și sociolog francez Georges Vigarello a scris unul dintre eseurile sale despre îmbrăcămintea feminină, dedicat istoriei vestimentației feminine, pe care o numește "o istorie culturală". El nu vorbește despre vestimentație ca fiind ancorată în modă (deși, evident, cele două sunt legate), ci ca despre un simbol al schimbării sensibilității culturale. Prin intermediul istoriei vestimentației feminine, putem urmări evoluția rolului femeii în societate.

Femeile erau puse pe un piedestal, limitate la un rol "decorativ" care indica rolul de putere și prestigiu pe care îl aveau bărbații în societate. Femeilor nu li se permitea să se vadă nimic din hainele lor, cu excepția mâinilor. Abia în secolul al XVIII-lea hainele au devenit mai îndrăznețe, datorită Revoluției Franceze, dar adevărata cucerire a independenței și emancipării va dura încă mult timp. Abia spre sfârșitul anilor 1800 a început un fel de democratizare a modei și a vestimentației feminine. Așa cum am văzut mai sus, pe măsură ce femeile au intrat în lumea muncii în anii 1900, hainele au devenit mai scurte, au îmbunătățit silueta, au devenit practice și confortabile și au contestat dominația masculină până când a venit momentul decisiv, odată cu inventarea fustei mini, în 1963. Și în zilele noastre, aceste fuste sau rochii damă mini reprezintă un simbol al puterii și al încrederii de sine.