În fiecare an, la 28 februarie, se sărbătoreşte Ziua Protecţiei Civile din România. Astăzi se împlinesc 72 de ani de când a luat fiinţă Apărarea Pasivă contra Atacurilor Aeriene, structură ce stă la baza Protecţiei Civile de astăzi şi care avea atunci menirea să limiteze efectele atacurilor aeriene asupra populaţiei şi asupra teritoriului românesc. Anul 1929 a fost marcat, în România, de înfiinţarea primei organizaţii paramilitare de protecţie a populaţiei, de către Marele Stat Major al Armatei, deoarece apărarea militară nu mai putea proteja complet cetăţenii şi funcţionarea serviciilor publice. Câţiva ani mai târziu, în 1933, prin Decretul Regal nr. 468 din 28 februarie, a fost aprobat "Regulamentul de funcţionare a Apărării Pasive contra Atacurilor Aeriene", document ce avea să constituie "certificatul de naştere" al Protecţiei Civile din România. Atunci, Apărarea Pasivă avea doar scopul de a limita efectele pe care atacurile aeriene le aveau asupra populaţiei şi asupra teritoriului, prin mijloace de protecţie directă sau prin măsuri antiaeriene. Apărarea Pasivă a devenit Apărarea Locală Antiaeriană în 1952, iar peste mai bine de 20 de ani, mai exact în 1978, a luat un nou nume, acela de Apărare Civilă. Tot în acelaşi an, a fost promulgată Legea Apărării Civile, care a creat cadrul legal pentru pregătirea populaţiei, a teritoriului şi a economiei naţionale în caz de situaţii speciale (dezastre, conflicte armate etc.). În decembrie 1989, a fost creat un nou cadru pentru perfecţionarea acestei structuri: România a ratificat în 14 mai 1990 cele două Protocoale Adiţionale la Convenţia de la Geneva (la care România a aderat în 1954), iar şase ani mai târziu Parlamentul a adoptat Legea Protecţiei Civile. Acest nou act normativ cuprinde, în urma studiului surselor potenţiale de risc de pe teritoriul ţării noastre, cerinţele impuse pentru situaţii speciale: cutremure de pământ, alunecări de teren, inundaţii, accidente şi avarii chimice, distrugeri de baraje hidrotehnice, etc. Din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Comandamentul Protecţiei Civile a trecut, în 2001, în cea a Ministerului de Interne, pentru aproape patru ani, păstrându-şi aceleaşi caracteristici organizatorice. Ultima modificare în structura şi organizarea Protecţiei Civile a avut în 15 decembrie anul trecut, când prin fuziunea dintre Pompieri şi Protecţia Civilă a rezultat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, în Bihor acesta purtând titulatura "Crişana".