Marţi, 16 septembrie În fiecare an, la data de 16 septembrie, se celebrează, la nivel internaţional, Ziua mondială pentru protecţia stratului de ozon. În acest an, deviza lansată de Programul Naţiunilor Unite pentru Protecţia Mediului (UNEP)/ Secretariatul Ozonului - Nairobi este: "Salvaţi cerul albastru! Ai grijă de tine şi de stratul de ozon!" Ozonul prezent în atmosferă are efecte diferite asupra biosferei, în funcţie de altitudine. Dacă în troposferă ozonul este poluat fotochimic şi produce mari daune asupra vegetaţiei şi a unor materiale, în stratosferă efectul este pozitiv, datorită capacităţii de absorbţie a radiaţiilor ultraviolete şi, în special, a componenţei biologice, cu lungimea de undă de 280-315 nm, care are efectele cele mai grave asupra fiinţelor vii. Faptul că ozonul stratosferic este necesar vieţii pe Pământ este azi unanim recunoscut, dar constatările sunt de dată recentă (anii 1970), la fel şi efectele unor gaze asupra degradării acestuia. Primele efecte descoperite au fost datorate oxizilor de azot din gazele de ardere eliminate de avioane, iar din 1974, s-a constatat că clorofluorocarburile (numite freoni sau CFC) şi bromfluorocarburile (halonii) distrug în proporţie mult mai mare stratul de ozon. Între principalele consecinţe ale degradării stratului de ozon amintim: - schimbarea stratificării termice a atmosferei, ce poate cauza modificări climatice; - reducerea efectului de seră realizat de stratul de ozon; - modificări în distribuţia ozonului pe verticală (creşte ozonul troposferic şi scade cel stratosferic); - creşte intensitatea componentei radiaţiei ultraviolete biologice (UV-B) la nivelul solului, cu efecte negative asupra organismelor vii. Nu se pot elabora prognoze precise privind evoluţia stratului de ozon, deoarece perioada de timp în care s-au realizat studiile este prea scurtă, iar toate procesele atmosferice cu efect direct asupra stratului de ozon sunt foarte dinamice. Există şi cauze naturale care pot influenţa dinamica stratului de ozon: variaţiile activităţii solare, activitatea vulcanică şi modificările la nivelul atmosferei. În prezent, se pune tot mai mult întrebarea, în special în cercurile ştiinţifice, dacă măsurile luate după Protocolul de la Montreal (1987) sunt suficiente ca atmosfera să revină la compoziţia iniţială şi cât de grave pot fi (şi sunt) daunele produse? Reducerea emisiunilor de CFC este un fapt pozitiv, dar sunt necesare şi alte cercetări privind influenţa şi a altor poluanţi prezenţi în atmosferă asupra stratului de ozon. Este evident că orice iniţiativă de refacere a mediului are influenţă directă asupra condiţiilor de viaţă pe Terra şi, implicit, asupra stratului de ozon stratosferic. Iată de ce este atât de sugestivă deviza lansată, în acest an, de Programul Naţiunilor Unite pentru Protecţia Mediului: "Salvaţi cerul albastru! Ai grijă de tine şi de stratul de ozon!"