Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) sărbătoreşte, în fiecare an, Ziua Internaţională a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă în data de 28 aprilie, pentru a promova prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale la nivel mondial şi pentru a atrage atenţia asupra tendinţelor din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivel mondial.

Cu această ocazie, Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor organizează mâine, 27 aprilie 2012, la Casa de Cultură a Sindicatelor, de la ora 10.00, întâlnirea cu angajatorii, reprezentanţii acestora, lucrătorii şi partenerii sociali. Temele care vor fi dezbătute sunt "Promovarea securităţii şi sănătăţii într-o economie verde", "Informarea angajatorilor privind riscurile psihosociale la locurile de muncă", "Raportul de activitate al Departamentului Securitate şi Sănătate în Muncă aferent trimestrului I 2012". Potrivit ITM Bihor, incluziunea socială, dezvoltarea socială şi protecţia mediului  ar trebui să fie în strânsă legătură cu asigurarea de locuri de muncă sigure şi sănătoase şi cu munca decentă pentru toţi. Iniţiativa "Locuri de Muncă Verzi" este o iniţiativă comună a Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO), a Organizaţiei Internaţionale a Angajatorilor (IOE) şi a Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor (ITUC). Cele mai multe studii privind locurile de muncă verzi indică faptul că cele mai importante domenii ale activităţii economice care au cel mai mare potenţial de generare de noi locuri de muncă verzi sunt: energia regenerabilă, construcţiile, transporturile, reciclarea, silvicultura şi agricultura. În ceea ce priveşte riscurile psihosociale la locurile de muncă, cele cu incidenţa cea mai mare sunt stresul, pierderea locului de muncă, violenţa la locul de muncă, hărţuirea sexuală şi boala. Statisticile EUROSTAT din 1999 au arătat că stresul în muncă constituie cauza a peste un sfert din totalul concediilor medicale a căror durată reprezintă cel puţin două săptâmâni de absenţe la locul de muncă. Din punct de vedere social, stresul în muncă poate genera depresie, anxietate, nervozitate, oboseală şi afecţiuni cardiace. Stresul antrenează perturbări considerabile asupra productivităţii, creativităţii şi competitivităţii, precum şi rate crescute ale accidentelor de muncă. Potrivit studiilor europene, unele profesii sunt supuse în mod deosebit unor forme diferite de violenţă, ameninţările de violenţă fizică fiind raportate de lucrătorii angajaţi în domenii precum: educaţie şi sănătate, transport şi comunicaţii, hoteluri şi restaurante, servicii şi vânzări în magazine şi pieţe.