Pentru al nouălea an consecutiv, Cetatea medievală a Oradiei a prins viaţă cu ocazia Serbărilor Cetăţii, care s-au desfăşurat la finele săptămânii trecute, încercând, deşi cu un buget mai mic decât în anii precedenţi, să acopere toate gusturile orădenilor, cu concerte, spectacole de muzică populară, expoziţii, tir cu arcul, dar şi cu iniţieri în ale meşteşugurilor populare, de către câţiva dintre cei mai iscusiţi meşteri şi artizani ai judeţului. Surprinzător şi îmbucurător este faptul că sâmbătă, încă de la deschidere, Şcoala de meşteşuguri a reuşit să atragă foarte mulţi copii şi tineri dornici să fie iniţiaţi în tainele meşteşugurilor populare, cum ar fi: arta olăritului, a sculpturii în lemn, împletitului de nuiele, broderiei, ţesutului, picturii de icoane pe sticlă şi lemn, dar şi a realizării de podoabe. Pe Mariana Chiricheu, din Cihei, am găsit-o stând răbdătoare lângă un băieţel şi învăţându-l tehnica ţesutului.

Şcoala de meşteşuguri a atras zeci de copii şi tineri
Surprinzător şi îmbucurător este faptul că sâmbătă, încă de la deschidere, Şcoala de meşteşuguri a reuşit să atragă foarte mulţi copii şi tineri dornici să fie iniţiaţi în tainele meşteşugurilor populare, cum ar fi: arta olăritului, a sculpturii în lemn, împletitului de nuiele, broderiei, ţesutului, picturii de icoane pe sticlă şi lemn, dar şi a realizării de podoabe. Astfel, Nistor Lingurar a venit din comuna Finiş dornic să le împărtăşească celor mai tineri vizitatori secretul confecţionării lingurilor, a cănilor, castroanelor, furculiţelor ori polonicelor, la care a folosit ca materie primă lemnul de salcie, tei sau plop, pentru că, spune el, este un lemn mai cald. Pe nea Ioan Oancea, din Budureasa, ne-am permis să-l deranjăm în timp ce făcea ultimele retuşuri la un fluier făcut din paltin. Pe masa lui era însă plin nu numai de fluiere, dar şi de tulnice, ocarine şi lăzi de zestre. A învăţat acest meşteşug de mic, de pe la 8-10 ani, iar până în prezent a participat la toate târgurile din ţară, de la Bucureşti, Sibiu, Zalău, Timişoara şi Oradea. Spune că tinerii nu mai au astăzi aceeaşi tragere de inimă faţă de acest meşteşug, având alte preocupări. De departe, cei mai căutaţi la Şcoala de meşteşuguri din Cetate au fost meşterii olari, care au pus la dispoziţia celor interesaţi lut, culori şi roata de olărit pentru a modela cu mânuţele lor diferite forme. Între ei, s-a aflat şi tânărul Raul Bocşe. Ne-a povestit că a învăţat acest meşteşug de mic, de la bunicul său din Leheceni, iar acum conduce cercul de olărit de la Clubul Copiilor din Ştei. A obţinut până în prezent numeroase premii, cel mai recent fiind în Germania, în cadrul Târgului Internaţional de Ceramică, unde i-a fost acordat premiul pentru cel mai tânăr olar. La fel de căutată a fost şi doamna Iuliana Szolga, care a venit din Vadu Crişului pentru a-i iniţia pe copii în tainele olăritului. În plus, Doru Rogojinaru din Suiug, comuna Abram, şi Eva Dumitraş din Oradea, i-au iniţiat pe copii în arta împletitului de nuiele.

Băieţii, mai interesaţi de arta ţesutului decât fetele
Pe Mariana Chiricheu, din Cihei, am găsit-o stând răbdătoare lângă un băieţel şi învăţându-l tehnica ţesutului. Cel mai surprinzător pentru ea a fost să vadă că băieţii sunt mult mai interesaţi de acest meşteşug decât fetete. "Le-a plăcut foarte mult ceea ce au văzut aici, au vrut să le atingă cu mâinile lor, să vadă tehnica de lucru, chiar dacă ţesutul e o artă care necesită foarte multă răbdare", ne-a mărturisit aceasta. Simona Bocşe, din Beiuş, le-a dezvăluit vizitatorilor ei tainele picturii de icoane pe lemn, Margit Chvatal, din Oradea, a încondeiatului de ouă, Beata Toth, din Oradea, a realizării de podoabe, iar Tunde Csomos, a broderiei. Din acest peisaj rustic nu puteau lipsi tradiţionalele plăcinte făcute ca la Chişcău de Lucreţia şi Aurel Flutur. "Este cea de-a IV-a ediţie a Şcolii de meşteşuguri, la care participă peste 10 meşteri şi artizani dornici să le arate copiilor din mediul urban ce înseamnă arta lor şi cum se pot realiza minunatele obiecte care spun istoria locurilor din care provin şi a oamenilor", ne-a mărturisit coordonatorul proiectului Paul Iacobaş, preşedintele Asociaţiei Gata Oricând, organizatorii evenimentului, în parteneriat cu Kis-Bihari Idegenforgalmi es Turisztikai Egyesulet, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor, Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă - Bihor (CAPDD Bihor) şi Administraţia Imobiliară Oradea. Şcoala de meşteşuguri a avut loc în cadrul proiectului "Meşteşuguri tradiţionale - o oportunitate pentru dezvoltarea durabilă a euroregiunii Bihor - Hajdu-Bihar, Phare CBC RO 2006/018-446.01.01, proiect implementat de Asociaţia Gata Oricând.

Costume gotice la "Restituiri medievale"
Un alt punct de pe agenda Serbărilor Cetăţii şi care a atras vizitatorii ca un magnet a fost expoziţia "Restituiri medievale", un proiect menit să reconstituie cu mijloace plastice contemporane atmosfera Ev-ului de mijloc a Cetăţii orădene. "Prin costum - obiect inspirat din stilul gotic, specific Evului mediu, Serbările Cetăţii au fost mai aproape de cotidianul unui târg medieval", a arătat Radu Tîrnovean, manager UAP. La această acţiune au participat studenţii Facultăţii de Arte Vizuale din Oradea, anii I şi II: Bianca Bara, Anca Brisc, Suzana Buna, Răzvan Buta (specializarea Pictură, anul I), Diana Deneşi, Magdalena Erdei, Anita Hajnalka Kerekes, Carolina Nagy, Natalia Mihoc, Ana Maria Petrea, Adela Popp, Raluca Rizescu, Andrada Popa, Zsolt Popa, Rebeca Sasca, Elena Spac, Teodora Todincă, Andrea Torok, Diana Ţintari şi Radiana Ţiplea, coordonaţi de lect. univ. dr. Corina Baciu şi lect. univ. drd. Mihaela Tătulescu. "Această expoziţie este un exerciţiu pentru studenţi, un ABC al modelării în tridimensional", a explicat Mihaela Tătulescu. Tot în cadrul expoziţiei, studenţii secţiei de Pictură, anul III: Claudia Aradi, Teodora Bicescu, Ovidiu Gui, Camelia Marian, Tudor Mureşan, Adrian Popa şi Szilard Szilagy, conduşi de lect. univ. drd. Constantin Costea, au prezentat un program de action painting în prima zi a Serbărilor Cetăţii.

Francezi la tras cu arcul
Să mai spunem că, graţie prezenţei celor de la Clubul Sportiv "Redpoint" Oradea, prin preşedintele acestuia Mircea Stroe, cei care au venit în Cetate şi-au putut încerca talentul de trăgători la ţintă. Printre ei s-a aflat şi criticul de artă dr. Ramona Novicov, dar şi un grup de francezi care a fost pur şi simplu captivat de acest sport atât de puţin mediatizat. De asemenea, am fost plăcut impresionaţi să vedem grupuri de oameni dornici să cunoască istoria Cetăţii, participând la tururile de vizitare ale fortăreţei medievale, organizatorii punându-le la dispoziţie ghizi în limbile română şi maghiară. Tot în cadrul Serbărilor am făcut cunoştinţă cu cea mai tânără formaţie de muzică medievală, Ad Hoc, din care fac parte doi tineri extrem de talentaţi, Sergiu Boldor, la vioară, şi David Pusta, la chitară clasică, ambii fiind studenţi ai Universităţii din Oradea.

Party şi folclor în Cetate
Peisajul a fost pigmentat printr-o demonstraţie de gătit medieval, cu bogracs şi frigărui, chiar dacă cei mai mulţi dintre cei prezenţi s-au îndreptat tot spre mici şi bere. În ceea ce priveşte concertele, unii s-au arătat total dezămăgiţi de absenţa la această ediţie a trupelor de rock, dar au fost şi mulţi care au apreciat prezenţa pe scena din Cetate a membrilor Clubului de Dans Sportiv "Quasar", a solistei Natalia Selejan, din Oradea, dar şi a lui DJ Chrome şi a trupei de dance "Hi-Q". Spectacolele de aseară au fost exclusiv de muzică populară, fiind susţinute de: "Feciorii Bihorului", ansamblurile "Auşana", "Ezustperje", "Crişul" şi "Bihorul" şi soliştii Alina Trăstău, Cornel Borza, Luminiţa Tomuţa, Viorica Bradea, Traian Ilea şi Valeria Codorean.

Directorul Casei de Cultură a municipiului, Flavius Bunoiu, ne-a mărturisit că manifestările din acest an au fost mai puţine decât la ediţiile precedente ale Serbărilor, pentru că şi bugetul a fost mai redus, ridicându-se la suma de 40.000 de lei.