Sala Mare a Primăriei Oradea a fost, ieri, "câmp de luptă" pentru dezbaterile publice pe diverse teme de interes, cum ar fi realizarea unui sens giratoriu pe Bulevardul Decebal la intersecţia cu strada Primăriei, semaforizarea Bulevardului Decebal la intersecţia cu strada Doinei; reabilitarea podului din Piaţa Unirii şi construcţia podului auto peste râul Crişul Repede pe relaţia Oneştilor - Sovata - Fagului - Carpaţi - Dacia. Dai un ban dar treci pe verde Din păcate, numărul celor prezenţi în sală nu l-a depăşit cu mult pe cel al ziariştilor şi reprezentanţilor primăriei. Unul dintre motive ar fi că ora fixată pentru această dezbatere, 10.00, nu a fost una convenabilă pentru majoritatea orădenilor din zona Crişului, care se aflau la serviciu. Primele trei proiecte nu au adus nici o obiecţie din partea celor peste 20 de orădeni prezenţi în sală. Viceprimarul Oradiei, Mihai Groza, devenit moderatorul discuţiilor, a prezentat necesitatea demarării unor astfel de investiţii în Oradea, precum şi valoarea la care acestea se ridică. "Semaforizarea Bulevardului Decebal la intersecţia cu strada Doinei va costa aproximativ 5 miliarde lei, iar reabilitarea Podului din Piaţa Unirii, alte 11,36 miliarde lei", a precizat Mihai Groza. Pentru amenajarea intersecţiei străzilor Decebal, Primăriei şi Calea Aradului, s-au propus două variante. Prima dintre ele se referă la realizarea unei giraţii cu intervenţii minime şi păstrarea liniilor de tramvai pe traseele actuale, ceea ce ar însemna un cost de 1,5 miliarde lei, sau realizarea unei giraţii cu mutarea liniilor de tramvai, variantă care ar presupune un cost de 10 miliarde lei. S-a luat în discuţie şi oportunitatea semaforizării intersecţiei, care ar implica cheltuieli de 10 miliarde lei, la care se adaugă costurile aferente întreţinerii semafoarelor. Scopul podului scuză mijloacele? Subiectul care a stârnit cele mai multe controverse a fost realizarea unui nou pod rutier peste Crişul Repede, pe relaţia strada Oneştilor-Sovata-Fagului-Carpaţi-Dacia. Cei mai afectaţi de această iniţiativă par să fie locuitorii de pe strada Sovata, mai exact cei care locuiesc în blocurile C6 şi C8, porţiunea dintre cele două blocuri urmând să devină cap de pod. Speriaţi de consecinţele pe care o astfel de construcţie le-ar putea avea asupra imobilelor în care locuiesc, dar şi asupra mediului înconjurător, peste 180 de cetăţeni din cartierele Rogerius şi Ioşia au înaintat executivului local şi consilierilor orădeni un protest prin care îşi exprimă nemulţumirea vizavi de această investiţie. Cu toate acestea, memoriul lor nu a fost luat în considerare de către cei aleşi să le reprezinte interesele, consilierii locali consimţind la avizarea de principiu a proiectului privind construirea unui noi pod. Acesta urmează să fie amplasat cu circa 60 de metri în aval faţă de actualul podul de pontoane va avea o lungime de 108 metri, două benzi de circulaţie, o bandă pentru ciclişti pe fiecare sens de mers şi două trotuare. Valoarea investiţiei este estimată la 35-40 miliarde lei. Toate aceste argumente nu au reuşit să îndulcească tonul locatarilor de pe Sovata. "În primul rând, ni se vor distruge spaţiile verzi. Exact unde se doreşte construcţia podului funcţionează, de doar un an, un parc pentru copii, cu aparate de joacă în care Primăria a investit. Şi acum doreşte să îl distrugă? Tot aici există terenuri de fotbal, de tenis şi este o zonă ideală de promenadă pentru sute de orădeni", i-a informat Emil Cocian. Locuitorii acestor zone mai sunt speriaţi şi de efectul devastator pe care îl va avea traficul rutier în zonă asupra imobilelor. Contestatarii proiectului au reclamat faptul că, şi până acum, imobilele în care trăiesc sunt şubrezite de camioanele care fac aprovizionarea la magazinele din apropriere şi s-au arătat îngrijoraţi de consecinţele pe care le-ar avea construcţia podului. "Şi până acum ne-a fost greu cu camioanele care fac aprovizionarea spaţiilor comerciale. La multe dintre blocuri au apărut deja fisuri, iar căminele se lasă sub greutatea tirurilor. Chiar dacă cei de la circulaţie au amplasat semne prin care interzic accesul în zonă a camioanelor de mare tonaj, ele ne prezintă permise de trecere şi nu avem ce le face. Dacă se construieşte acest pod, cu siguranţă situaţia se va înrăutăţi", ne-a declarat Pavel Gavriş. Sugestia venită din partea locuitorilor de pe malul Crişului este construcţia în această zonă a unui pod pietonal şi pentru ciclişti şi lărgirea cu încă două benzi a podului Densuşianu sau a unui nou pod, în aval de acesta. "De ce să băgăm traficul, chiar şi uşor, exact printre blocuri? Un pod pietonal şi pentru ciclişti s-ar încadra mult mai bine în trâmbiţatul proiect pentru biciclete Oradea, Oraş Curat. Asta ar însemna ecologie", a fost de părere unul dintre cei prezenţi în sală. În sprijinul reprezentanţilor Primăriei au sărit taximetriştii, pentru care soluţia construirii unui nou pod este ideală pentru activitatea lor.