În primul trimestru de la demararea lucrărilor la Cetatea Oradea, constructorul şi arheologii orădeni par să aibă de furcă cu numeroase vestigii medievale care ies la iveală zi de zi. Pe de o parte, conducerea Primăriei Oradea nu vede cu ochi buni aceste descoperiri care ar putea duce la întârzierea finalizării lucrărilor, pe de altă parte, specialiştii orădeni se disculpă, susţinând necesitatea scoaterii la lumină a acestor vestigii, dovezi care atestă vechimea acestei comunităţi locale.

 

Cetatea Oradea a fost construită în trei etape: înainte de 1241, la sfârşitul secolului XIII - începutul secolulul XIV, respectiv după 1569. Lucrările de restaurare a Cetăţii Oradea permit acum efectuarea unor săpături care scot la iveală vechile ziduri ale Cetăţii. Arheologii orădeni consideră că aceste dovezi ale continuităţii comunităţii orădene pe aceste meleaguri trebuie scoase la lumină şi conservate. Acest aspect înseamnă multă migală şi timp, lucru care nu este pe placul administraţiei locale, care crede că totul este o pierdere de vreme şi întârzierile ar duce la pierderea finanţării. "Să sperăm că arheologii nu vor descoperi cu ocazia săpăturilor vreun os de Decebal, fapt ce ar bloca lucrările cu săptămânile până la finalizarea cercetărilor arheologice. Acest lucru ne-ar putea face să nu mai putem respecta graficul lucrărilor", a declarat ironic primarul Ilie Bolojan. Dincolo de aceste disensiuni, lucrările de restaurare continuă. La corpul H, prima clădire intrată în reabilitare, s-a reuşit turnarea celor două centuri care vor creşte gradul de rezistenţă. O problemă care s-a ivit este legată de refacerea funcţionalităţii cuptoarelor din viitorul Muzeu al Pâinii. Lucrările au evoluat şi la corpul G, acolo unde va funcţiona viitoarea administraţie a Cetăţii. De asemenea, a fost "atacat" şi corpul K, una dintre clădirile viitoarei străzi a Breslelor. Reabilitarea celor opt corpuri de clădire va dura cinci ani.