„Stăpânii" judeţului

Victoria lui Ilie Bolojan în alegerile locale a fost confirmată ieri de Biroul Electoral Municipal Oradea. Potrivit rezultatelor finale, candidatul USL a fost votat de 62.783 de orădeni, ceea ce reprezintă 66,08% din numărul celor prezenţi duminică la urne. Succesul lui Bolojan a fost dublat de majoritatea confortabilă obţinută de USL în Consiliul Local Oradea, care permite renunţarea la colaborarea cu UDMR. În ceea ce priveşte Consiliul Judeţean Bihor, rezultatele parţiale îl dau câştigător pe candidatul USL, senatorul Cornel Popa, creditat cu 45,84% din voturi după centralizarea a aproape jumătate din secţiile de votare din judeţ.

O majoritate confortabilă

Biroul Electoral Municipal a finalizat, ieri, centralizarea voturilor de la secţiile din Oradea. Potrivit rezultatelor finale, candidatul USL la Primăria Oradea, Ilie Bolojan, a câştigat un nou mandat de primar cu voturile a 62.783 dintre orădeni, adică un procent de 66,08%. Rezultatul obţinut de Ilie Bolojan este mai bun decât cel din 2008, când liberalul obţinea, în premieră pentru Oradea, mandatul de primar din primul tur, cu 50,3% din voturi. La scrutinul de duminică, 10 iunie, el a fost urmat, la distanţă, de candidatul UDMR, Cseke Attila, cu 17.928 voturi, adică 18,87%. Candidatul PDL, Mihai Groza, a ocupat locul al treilea, cu 5.853 de voturi (6,16%), urmat de Gheorghe Frenţ (PPDD) - 3.522 de voturi, Zatyko Gyula (PPMT) - 2.546 de voturi, Horea Vuşcan (PUER) - 992 de voturi, Ioan Francisc Hathazi (PRM) - 574 de voturi, Marius Sonea (UNPR) - 469 de voturi şi Ioan Vesa (PP-LC) - 344 de voturi. La Consiliul Local Oradea, victoria USL a fost zdrobitoare, candidaţii Uniunii fiind votaţi de 53.990 de orădeni (57,45%). Acest lucru aduce USL-ului 18 mandate de consilier local, ceea ce reprezintă o majoritate confortabilă - două treimi din voturile din consiliu. Mai mult, acest scor permite USL să "guverneze" fără să apeleze la susţinerea UDMR. Lista UDMR a fost votată de 16.280 de orădeni (17,32%), care a adus Uniunii doar şase mandate, cu unul mai puţin decât în 2008. Ultimii care au reuşit să intre în CLO sunt democrat-liberalii. Aceştia au fost votaţi de 8.937 de orădeni, (9,50%), care le-a adus, însă, doar trei mandate de consilier, cu patru mai puţine decât în 2008. Candidaţii PPDD au adunat 4.524 de voturi, PPMT - 3.419 voturi, cei de la UNPR - 2.007 voturi, PRM - 1.699 voturi, Partidul Uniunea Ecologistă din România - 1.579 voturi, Partidul Ecologist Român - 786 de voturi, iar Partidul Poporului - 438 de voturi şi Partidul Verde - 317 la număr.

Cornel Popa, 45,84%

Centralizarea voturilor pentru Consiliul Judeţean Bihor nu era gata ieri după-amiază, când la BEJ ajunseseră rezultatele din 249 din cele 647 secţii de votare din judeţ. Potrivit rezultatelor parţiale anunţate de BEJ la ora 16.00, candidatul USL la şefia CJ Bihor, Cornel Popa, obţinuse 46.658 de voturi (45,84%). El era urmat de candidatul PDL, Radu Ţîrle, cu 24.320 voturi (23,89%) şi de candidatul UDMR, Pasztor Sandor, votat de 17.912 bihoreni (17,59%). În ceea ce priveşte voturile pentru consilierii judeţeni, USL conducea cu 44.410 voturi (44,46%), urmată de PDL - 23.737 voturi (23,76%), UDMR - 17.158 voturi (17,17%), PPDD - 5,83%. Tot BEJ a anunţat că până ieri după-amiază fuseseră centralizate rezultatele înregistrate în 53 din cele 101 de circumscripţii din judeţ. Potrivit BEJ, votul politic în cele 53 de circumscripţii arăta, pentru consiliile locale, astfel: PDL - 21,30%, USL - 19,65%, UDMR - 16,47%. Voturile pentru primari: PDL - 22,98%, USL - 21,94%, UDMR - 14,43%, PNL - 16,92%, PSD - 9,49%. Din datele centralizate a rezultat 13 mandate de primar pentru candidaţii USL, 12 mandate pentru PDL, 11 mandate pentru PNL, 10 mandate pentru UDMR şi 6 pentru PSD. Pe de altă parte, partidele politice au anunţat rezultate venite de la secţiile de votare din judeţ. Printre cele mai surprinzătoare rezultate sunt cele obţinute în Marghita şi Ştei, unde primarii în funcţie, membri PDL, au pierdut în faţa candidatului UDMR, respectiv PNL. Astfel, liberalii au câştigat patru oraşe - Oradea, Beiuş, Aleşd şi Ştei, UDMR alte patru - Salonta, Marghita, Săcueni şi Valea lui Mihai, în timp ce PDL a rămas cu două oraşe - Nucet şi Vaşcău. Liberalii au mai anunţat că au obţinut 8 primării în plus faţă de cele 31 cât au câştigat în 2008 - Aştileu, Batăr, Ştei, Cociuba Mare, Căbeşti, Copăcel, Lazuri de Beiuş şi Măgeşti. Potrivit democrat-liberalilor, numărătoarea paralelă a evidenţiat în primele 3 ore de la închiderea urnelor că PDL a mai păstrat doar 22 de localităţi din 28, câte avuseseră: Rieni, Săcădat, Sânmartin, Sântandrei, Şinteu, Tărcaia, Nucet, Vaşcău, Balc, Borod, Bunteşti, Cărpinet, Cefa, Ceica, Ciumeghiu, Curăţele, Dobreşti, Drăgeşti, Husasău de Tinca, Lunca, Olcea şi Mădăras. Social-democraţii au anunţat că au câştigat primăriile din Spinuş, Sârbi, Ineu, Ţeţchea, Sânnicolau Român, Gepiu, Holod, Căpâlna, Uileacu de Beiuş, Pocola, Sâmbăta, Drăgăneşti, Remetea, Criştioru de Jos, Finiş.

Românii au micşorat procentul UDMR

Reprezentanţii UDMR s-au declarat mulţumiţi de numărul de voturi obţinute la scrutinul de duminică, susţinând că procentul mai mic înregistrat se datorează numărului mai mare de români care s-au prezentat la vot. Preşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon, a declarat că numărul primarilor pe care i-a obţinut Uniunea la aceste alegeri este mai mare decât cel de la alegerile precedente. Astfel, dacă în 2008 UDMR obţinea primari în 23 de unităţi administrativ-teritoriale, acum au câştigat 24 de primării, Marghita fiind "suplimentul". Szabo Odon a ţinut să precizeze că aceste rezultate au fost obţinute în ciuda faptului că populaţia este nemulţumită de fosta guvernare din care a făcut parte şi UDMR, dar şi în ciuda faptului că Uniunea a avut de luptat împotriva candidaţilor PPMT pentru voturile comunităţii maghiare. "Este a treia oară când oamenii lui Tokes participă la alegeri împotriva noastră şi nu ajung nici în Consiliul Judeţean, nici în Consiliul Local, şi doar diminuează voturile noastre", a afirmat Szabo, care le-a cerut şefilor PPMT să-şi dea demisia. De asemenea, acesta le-a cerut reprezentanţilor statului maghiar care au susţinut PPMT în campania electorală să nu se mai oprească în Bihor. "Până aici a fost. Nu mai vrem niciun ajutor în dezbinarea comunităţii maghiare nici din Ungaria, nici din România", a mai menţionat liderul UDMR Bihor. În ceea ce priveşte posibilitatea ca UDMR să nu mai obţină funcţiile de viceprimar al Oradiei, respectiv vicepreşedinte al CJ Bihor, Szabo Odon a declarat că Uniunea are un protocol semnat cu USL care ar trebui respectat. Protocolul prevede ca dacă unul dintre partide câştigă Primăria Oradea şi CJ Bihor, celelalte două partide vor obţine câte un fotoliu de viceprimar, respectiv vicepreşedinte. "Eu cred că până la urmă nu noi suntem în acest moment cei care trebuie să ne ţinem de cuvânt. În momentul de faţă, UDMR are semnat un protocol de colaborare cu USL. De ce să cred eu că alţii îşi calcă pe cuvânt?", susţine preşedintele executiv al UDMR Bihor, care consideră că declaraţiile făcute de Ilie Bolojan în timpul campaniei au reprezentat doar o strategie de a atrage voturi din partea naţionaliştilor.

Supărare mare la PDL

În ceea ce-l priveşte pe Ilie Bolojan, imediat după aflarea rezultatelor exit-poll-urilor realizate la nivelul municipiului Oradea acesta a adeclarat că prezenţa orădenilor în număr mult mai mare la vot decât în 2008 arată că în oraş "s-a făcut ceva în ultimii patru ani" şi le-a mulţumit locuitorilor că l-au votat. "În calitate de candidat la Primăria municipiului Oradea, aş vrea să mulţumesc tuturor orădenilor care au ieşit la vot. Prezenţa lor, într-un număr mult mai mare decât în 2008, arată pe de o parte că sunt interesaţi de ceea ce se întâmplă la Primărie, iar pe de alta că în Oradea s-a făcut ceva în ultimii patru ani. Vreau, deci, să le mulţumesc tuturor orădenilor, orădenilor care au votat pentru mine şi pentru USL, şi de asemenea tuturor celor care m-au sprijinit, membrilor celor trei partide", a afirmat Bolojan. Pe de altă parte, în tabăra PDL domnea supărarea. Candidatul PDL la Primăria Oradea, Mihai Groza, susţinea că nu îi vine să creadă că a obţinut doar 6,1% din voturi, potrivit rezultatelor exit-poll-ului, afirmând că nu este logic ca un candidat care contează mai mult decât partidul la alegerile locale "să ia sub partid". Potrivit lui Groza, eşecul s-ar explica prin faptul că partidul a pierdut mult din popularitate, din cauza măsurilor drastice pe care le-a impus. "Din punctul meu de vedere, oricum, nu este o tragedie. Se ştie cât de greu am acceptat candidatura, mai ales că partidul la nivel naţional a avut o problemă. Nu pot să spun că a fost o sinucidere politică, pentru că dacă vom analiza tot ce s-a întâmplat trebuie să acceptăm, totuşi, că România este acum ca un tren care a fost pus pe linie", a afirmat Groza.