Floriile, pe care le celebrăm cu o săptămână înainte de Paşti, îşi au sorgintea în vechea sărbătoare precreştină Floralia, dedicată zeiţei romane a florilor şi a primăverii, Flora, peste care creştinismul a suprapus sărbătorirea intrării lui Iisus în Ierusalim. Sărbătoarea este cunoscută încă din secolul I. Floriile reprezintă una dintre cele mai mari sărbători ale românilor, fapt atestat şi de numărul mare al celor care îşi serbează cu această ocazie ziua onomastică. Aproape 10 la sută dintre bihoreni au fost botezaţi Florica, Florin sau cu diferite nume de flori. Natura revine la viaţă Cunoscută la noi ca Duminica Floriilor, în latină, această zi poartă denumirea de Dominica in Palmis, francezii o numesc Dimanche des Rameaux, italienii, Domenica della Palme, iar grecii, Kiriaki ton Vaion. Sărbătoarea creştină a Floriilor datează încă din secolul I, dar este menţionată pentru prima oară în jurnalul peregrinei Etheria, care, descriind călătoria sa la Ierusalim, în secolul al III-lea sau al IV-lea, dă detalii interesante despre felul în care era celebrată acolo această sărbătoare. Semnificaţiei arhaice de reînviere a naturii, când înfloresc salcia şi pomii fructiferi, i se pot adăuga şi alte conotaţii, legate chiar de cultul morţilor. Se face curăţirea mormintelor şi a cimitirelor, înfigerea în morminte a ramurilor de salcie etc. Ramurile de salcie sunt, de fapt, înlocuitorii ramurilor de palmier din Ierusalim, considerat un simbol al fertilităţii şi al renaşterii naturii. Aceste ramuri de salcie sunt duse la biserică pentru a fi sfinţite, după care se folosesc la împodobirea icoanelor, a uşilor şi a ferestrelor sau la tratarea simbolică a bolilor. De Florii există, sau cel puţin se păstrau până nu demult, numeroase obiceiuri în judeţ, care diferă de la o zonă la alta. Bunăoară, acum se scoate mărţişorul primit cadou de 1 martie şi se agaţă într-un măceş sau într-un alt pom înflorit. De asemenea, mai ales la sate, oamenii aerisesc hainele şi aşternuturile, fiind scoasă chiar şi zestrea la aerisit. Oameni cu nume de floare Nu trebuie să uităm că de Florii îşi sărbătoresc ziua onomastică toţi cei care la botez au primit numele de Florin, Florina, Floarea, Florentina şi altele asemenea, dar şi cei cu nume de flori, precum Camelia, Viorica, Narcisa, Margareta, Violeta, Viorel etc. Conform datelor statistice ce există la nivelul judeţului, atât la Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei (SEIP), cât şi la Starea Civilă, cel mai des întâlnit nume este Florica. Acesta este purtat de 12.600 de persoane. Alte 9.450 de femei au fost botezate Floare, 1.200 Florina, respectiv 1.430 Florentina. Acestora li se adaugă alte câteva mii care poartă nume de flori. Cel mai des întâlnit este prenumele Rozalia, purtat de 3.220 de femei, majoritatea de naţionalitate maghiară. Acest prenume este urmat de Margareta, purtat de 855 de femei şi Gy?ngyi, purtat de 864 de femei. Alte nume de flori mai des întâlnite în judeţ sunt Camelia (729 de persoane), Mălina (692 de persoane), Lăcrămioara, Hortenzia etc. În ceea ce îi priveşte pe bărbaţi, în judeţ, numele Florin nu este foarte la modă. Doar 4.952 de bărbaţi sunt înregistraţi ca purtând acest prenume. Acestora li se adaugă 752 de bărbaţi care poartă numele Florică. Există şi nume de flori purtate de băieţi. Cel mai des întâlnit este Narcis, purtat de 169 de persoane de sex masculin. Luat per total, îşi vor serba onomastica de Florii aproximativ 50.000 de bihoreni, ceea ce înseamnă aproape 10 la sută din populaţia judeţului.