Părintele Constantin Galeriu a încetat din viaţă, duminică seară, la Spitalul Clinic Universitar din Bucureşti, unde fusese internat în comă, în urmă cu trei săptămâni. În vârstă de 85 de ani, el fusese internat în urma celui de-al doilea accident vascular cerebral. Primul accident vascular îl suferise în ianuarie 2002, după care a rămas parţial paralizat. Constantin Galeriu s-a născut la 21 noiembrie 1918, în satul Răcătău-Răzeşti, judeţul Bacău, într-o familie de ţărani. A urmat şcoala primară în comuna natală, iar apoi Seminarul teologic "Sf. Gheorghe" din Roman (1930-1938). A făcut Facultatea de Teologie din Bucureşti (1942) şi a devenit doctor în Teologie Universitară în 1973. A fost preot în satul Podul Văleni - judeţul Prahova (1943-1947) şi la Parohia "Sf. Vasile" din Ploieşti (1947-1973). În perioada 1973-1974 a fost transferat ca "spiritual" la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti. Între 1974 şi 1977 a fost lector, iar apoi profesor titular la acelaşi institut. De la 1 ianuarie 1990 a fost numit şi vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. A fost profesor la Universitatea din Târgovişte, unde a predat teologie dogmatică şi la Facultatea de Drept a Universităţii Ecologice din Bucureşti, pentru istoria şi filosofia religiilor. Părintele Galeriu a fost preşedinte de onoare al Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni, membru în Comisia Naţională UNESCO, membru fondator şi preşedinte de onoare al Asociaţiei medical-creştine ?Christiana?, preşedinte al Editurii ?Harisma?, preşedinte al Asociaţiei ?Sf. Stelian - copiii strazii?, al Fundaţiei ?Elena Doamna?, preşedinte executiv al Frăţiei Ortodoxe Române etc. De-a lungul vieţii a obţinut numeroase distincţii şi premii: Premiul Senatului Universităţii din Bucureşti (1942), Premiul revistei ?Flacăra? (1990), Doctor Honoris Causa al Universităţii Ecologice din Bucureşti (1992), Diploma de Onoare a Societăţii Academice ?Titu Maiorescu? (octombrie, 1993). Părintele Galeriu a scris numeroase lucrări şi cărţi bisericeşti, între care menţionăm: ?Război moralei? în Ortodoxia (iulie, 1945); ?Iubirea dumnezeiască şi judecata din urmă? în ?Ortodoxia? nr. 2 (1959); ?Sensul creştin al pocăintei? în ?Studii teologice? (1967); ?Jertfă şi Răscumpărare (1973); ?Preoţi ca slujire a cuvântului? (1979); ?Meditaţii la ?Tatăl nostru? şi la ?Fericiri? (1990); ?Chipul Mântuitorului în gândirea lui Eminescu?. Lucrări în străinătate: ?Sacrifice et Redemption? în ?Contact?s Revue de l?Orthodoxie? nr. 3/1976 - Paris; ?The Structure of Sacrifice? în ?Sf. Vladimir?s Theological Quarterly? nr.1 - New York (1986). Era căsătorit şi avea patru fii. În ultimii ani ai vieţii a slujit ca preot la biserica Sfântul Silvestru din Bucureşti, în curtea căreia va fi înmormântat mâine. Nu este un obicei ca orice preot să fie îngropat în biserică sau în curtea lăcaşului. Totuşi preoţii care au manifestat un devotament deosebit sau au făcut lucruri extraordinare pentru Biserică sunt înmormântaţi în curtea sau în incinta lăcaşului. Faptul că în 30 de ani părintele Galeriu a polarizat în jurul Bisericii atâta lume, de la oameni obişnuiţi la somităţi, intelectuali, înalţi funcţionari, conducători din viaţa noastră publică, a cântărit greu în luarea acestei hotărîri. Părintele Galeriu a botezat copiii actualului prim-ministru Adrian Năstase, pe cei ai ministrului de Externe, Mircea Geoană, pe ai lui Gheorghe Hagi şi ai lui Gheorghe Popescu. Cei doi foşti mari fotbalişti au şi fost cununaţi de părinte, aşa cum, tot de el, au fost aduşi în faţa altarului Florin Segărceanu, Caudiu Bleonţ, Dan Iordăchescu sau Adrian Mutu. Tot la el veneau, destul de des, preşedintele Ion Iliescu şi fostul şef al statului Emil Constantinescu. Părintele Galeriu va fi înmormântat miercuri, la orele prânzului.