Tinerii istorici orădeni nu au lăsat să se aştearnă praful pe cei 25 de ani scurşi de la câştigarea democraţiei, reuşind, marţi seară, să organizeze o conferinţă de excepţie cu invitaţi care au reuşit să mărturisească, în premieră, experienţele lor legate de regimul comunist.

Un grup restrâns, dar avid de cunoaşterea adevărului şi trecutului istoriei locale şi nu numai, a participat, marţi seara, în Sala "G-ral Traian Mosoiu" a Primăriei Oradea la conferinţa „Europa de Est: Un sfert de secol de democraţie (1989-2014)". Acţiunea a fost inţiată de către Asociaţia "Gheorghe Şincai" a studenţilor în Istorie şi a avut ca invitaţi doi orădeni speciali, Mircea Teaha şi Mircea Bradu, care au relatat din experienţele lor dinainte şi după 1989. Printre ultimii arestaţi ai regimului comunist, în judeţul Bihor, se numără Mircea Dorel Teaha, născut la data de 8 aprilie 1952. Întregul an 1988 a fost un adevărat calvar pentru tânărul de 36 de ani. În cele 24 de luni până la căderea dictaturii comuniste a fost chemat în repetate rânduri la Securitate. A fost acuzat de "răspândire afişe care erau împotriva regimului şi afişarea lor". Absolvent al Facultăţii de Electronică Aplicată Bucureşti, în anul 1986, Teaha a  înfiinţat o organizaţie cu scopul clar de a organiza acţiuni care să dea încredere populaţiei că nu e singur. Numele organizaţiei era „Fiii şi fiicele neamului românesc", din care făceau parte cinci membri, dintre care două fete. Lor li s-a alăturat profesorul de istorie din Vaşcău, Aurel Bogdan. Principala acţiune a fost realizarea unor afişe, după care ele au fost răspândite prin mai multe oraşe din Transilvania. "Am făcut nişte afişe mari. Aceste afişe le făceam eu şi un coleg în Vaşcău, la atelierul său auto. Aveam un şablon din carton, cu litere decupate, am amestecat mai multe culori. Am suflat şablonul cu un pistol de vopsea pentru maşini. Pe ele scria: "Români, dacă doriţi sănătatea şi fericirea copiilor voştri, dacă le doriţi un viitor mai luminos, Deşteptaţi-vă! Uniţi-vă!Jos Ceauşescu! Jos trădătorii poporului român! Fiii şi fiicele neamului românesc", mărturiseşte Mircea Teaha. Primele afişe au fost lipite în vara anului 1987, încălzirea s-a făcut la Zalău. Pentru a nu fi prinşi, în prealabil consultau mersul trenurilor, astfel ca, din gara în care ajungeau spre seară să pornească înapoi, peste câteva ore, un alt tren. "La Oradea am pus 5, unul la Gojdu, la intrarea dinspre Criş, unul pe o clădire de pe strada Vulcan (actuală Libertăţii), la pasajul de la Magazinul Crişul, pe o poartă de lemn pe partea dreaptă cum mergi spre Gară, pe un zid pe strada care merge spre Muzeu, unde e Palatul Copiilor şi ultimul la pasajul de la Gară. Era decembrie 1987, cu 3-4 zile înainte de Crăciun", a povestit Mircea Teaha. Acţiuna lor nu avea cum să nu fie descoperită, astfel inevitabilul se produce în 8 februarie 1988, când toţi membrii organizaţiei vor fi arestaţi. A urmat până la Revoluţie, doi ani de coşmar, cu anchete şi arestări neîncetate, fiind privat de somn în nopţile de interogatorii, nefiind lăsat să meargă la toaletă, supuşi la presiuni continue. Doi dintre membrii organizaţiei au încercat să se sinucidă, unuia i-a şi reuşit. Povestea lui Mircea Teaha a fost continuată de relatările despre 22 decembrie 1989 în Oradea, unde Mircea Bradu, directorul de atunci al Teatrului, a avut un rol important în preluarea frâielor oraşului şi evitarea ca în oraşul de pe Criş să se producă crime. "După ora 10.00, în holul Primăriei am văzut toate uşile deschise. Nu era nimeni aici. Am luat portarul şi am închis toate uşile. Când să cobor scările, urca un grup de ţigani. Ne-am dat seama că au intrat să fure", a relatat Mircea Bradu. Între timp, în faţa Primăriei s-au adunat peste 50.000 de oameni. "Me-am dat seama că nu se putea discuta cu o asemenea masă. L-am rugat pe părintele Megheşan să spună o rugăciune. Când a spus Tatăl Nostru toată piaţa a îngenunchiat. Toţi s-au linistit", a mai amintit primul primar al Oradiei, după Revoluţie. Acesta a amintit că, la Oradea, nu s-a scurs sânge datorită intervenţiei generalului Şchiopu, de la Garnizoana Oradea, care a dat ordin să se controleze mulţimea de la distanţă. În cea de-a doua parte a conferinţei, Marius Deaconu şi Cristian Culiciu, respectiv Vlad Moghioroşi şi Cosmin Patca (via Internet, ei fiind la Padova în cadrul unei burse Erasmus) au prezentat desfăşurarea evenimentelor din 1989 în ţările riverane, dar şi în România.