Conducerea Consiliului Judeţean Bihor intenţionează să implementeze un amplu proiect de aducţiune de apă şi de rezolvare a problemei apelor uzate în Padiş. În acest sens, a apelat la un specialist în hidro-geologie, care, ani lungi, s-a ocupat de zonele montane ale Bihorului, profesorul Iancu Orăşanu.

Profesorul Iancu Orăşanu, de la Facultatea de Hidrotehnică din Bucureşti, care a studiat încă de la finele anilor '60 sistemele hidrogeologice din Munţii Apuseni s-a aflat sâmbătă la Oradea, unde a prezentat reprezentanţilor mass-media proiectul său de dezvoltare a zonei Padişului. Proiectul ar urma să fie derulat de CJ Bihor, cu ajutorul Ministerul Apelor şi Pădurilor. Orăşanu a atras atenţia asupra riscurilor dezvoltării haotice a Padişului, amintind de Vârtop. Pornind de la această tristă şi îngrijorătoare constatare, Orăşanu a amintit faptul că este responsabilitatea CJ Bihor să reglementeze lucrurile şi să realizeze infrastructura de apă/canal. Specialistul a semnalat faptul că, în acest moment, apele uzate din zona turistică aflată în discuţie sunt colectate în fose septice şi că trasportul acestor reziduuri este foarte scump. "În prezent aveţi în Padiş numeroase construcţii care au fose septice, iar transportarea apelor cu dejecţii până la Beiuş costă enorm", a precizat Orăşanu. Orăşanu a atras atenţia asupra faptului că o parte din proprietarii de cabane din Padiş golesc fosele, pur şi simplu, pe suprafaţa solului, de unde ele se infiltrează în subteran, poluând apele din pământ, adăugând totodată că turiştii care stau la corturi poluează şi ei, astfel că pe perioada verii, dimineaţa şi seara, aerul din pădurile Glăvoiului devine de-a dreptul irespirabil. "Padişul suferă, iar în Glăvoi e o problemă să mergi în pădure", a mai completat specialistul. Iancu Orăşanu consideră că este nevoie de o intervenţie urgentă. Au fost identificate două posibile surse şi trasee pentru o viitoare reţea de apă potabilă destinată Padişului turistic, precum şi un curs de apă - râul Bătrâna (afluent al Someşului Cald) - care ar putea primi apele tratate în staţia de epurare ce ar urma să fie construită de Consiliul Judeţean Bihor. Cele două surse de apă ar fi Izvorul Rece şi Izbucul Mic, în oricare din cazuri urmând să existe staţii de pompare care vor duce la acea staţie de epurare. "Singura problemă este unde ar putea fi pusă staţia de epurare pentru a nu afecta carsturile", a adăugat hidrogeologul.