Conform principiului "restitutio in integrum", Aplicarea principiului "restitutio in integrum" începe să creeze situaţii aberante, dând dreptul proprietarilor să-şi exercite dreptul chiar cu riscul de a pune în pericol viaţa a sute de oameni. Recunoscându-i-se dreptul de proprietate asupra unui teren de pe strada Henri Ibsen nr.8, care de mai bine de 30 de ani a fost folosit ca drum plublic, un orădean şi-a îngrădit proprietatea, blocând în acest fel accesul a mii de locuitori din zonă. În acest fel, strada ce făcea legătura dintre strada Henri Ibsen cu Aleea Călinului a dispărut peste noapte. Locuitorii celor peste 1.000 de apartamente de pe strada Henri Ibsen sunt îngrijoraţi de perspectiva sumbră creată, simţindu-se izolaţi ca într-un ghetou în care accesul ambulanţei sau al pompierilor va fi de acum încolo limitată. Proprietarul casei de pe H. Ibsen nr 8, Giulai Florian Gheorghe, a deţinut, din 1973 şi până în 1976, şi terenul aferent, transformat ulterior în drum public, străduţa în cauză făcând legătura dintre cele două străzi paralele Ibsen şi Aleea Călinului. În urma unui litigiu cu PMO, instanţa de judecată a recunoscut printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă dreptul de proprietate asupra a ceea ce la ora actuală este o stradă asfaltată şi cu canalizare. Acest lucru i-a dat dreptul să-şi îngrădească porţiunea de stradă ce i se cuvine, blocând accesul atât al maşinilor, cât şi al riveranilor, nevoiţi să înconjoare în aceste condiţii, peste 1,5 kilometri. "Am o sentinţă definitivă şi irevocabilă asupra a 288 mp şi acum încerc să obţin autorizaţia de construcţie pentru a-mi împrejmui proprietatea cu un gard. E proprietatea mea, pe care nu am folosit-o din 1976, dar pentru care am plătit impozit. Pentru a se rezolva situaţia, cei de la primărie m-au pus să plătesc 300.000 de lei pentru Catedrală, eu am dat 1 milion de lei. Am şi acum chitanţele", a declarat Giulai Gheorghe. Aruncaţi în ghetou Dincolo de gardul din placaj, ridicat la cele două capete ale foste străzi, vecinii privesc cu destulă neîncredere acest mod de a se face dreptate. Peste 1.000 de locuitori sunt nevoiţi să înconjoare, prin mizerie, bălţi, noroaie şi excrementele porcilor de la gospodăriile din zonă, peste 1,5 kilometri pentru a ajunge la destinaţie. Mai mult, jumătate dintre locuitorii de pe Aleea Călinului, care, într-un capăt este afundată, sunt îngrijoraţi de felul cum se va face de acum încolo accesul în zonă, atâta timp cât aceasta este o stradă cu sens unic. Fiind o stradă îngustă, circulaţia în zonă se realizează cu dificultate, şoferii fiind nevoiţi să încalce regulile de circulaţie impuse de semnul "sens unic", iar după ora 17.00, când toate maşinile sunt parcate pe o parte şi alta, accesul în zonă cu vreo utilitară este imposibil de realizat. "Tot cartierul e nemulţumit de situaţia creată. De peste 30 de ani aici a fost o stradă, iar acum ne trezim că interesul privat al unui om este mai presus de intersul unei întregi comunităţi. Noi nu contestăm dreptul de proprietate al nimănui, dar suntem convinşi că dacă Primăria s-ar fi implicat suficient, ar fi putut găsi o soluţie de compromis, să-l despăgubească", a declarat proprietarul unui ABC din zonă. Explicaţii penibile din partea autorităţilor Situţia creată în urmă cu câteva luni a fost adusă şi la cunoştinţa funcţionarilor din cadrul Primăriei Oradea. Reprezentanţii Asociaţiei de Proprietari nr. 204 de pe Aleea Călinului au înregistrat, în mai multe rânduri, sesizări cu privire la situaţia creată. Ultima dată au fost depuse şi peste 300 de semnături ale locatarilor din zonă în care se cerea în mod expres primarului Petru Filip să găsească o soluţie. "Toţi l-am votat pe Filip în alegeri, şi acum când avem necazuri şi când îi solicităm ajutorul, nici măcar nu se preface că i-ar păsa de noi. Nu se poate ca un singur om să-şi bată joc de un cartier întreg. Începe şcoala, iar copiii vor fi obligaţi să înconjoare peste 1 km prin mizeria provenită din curţile oamenilor care cresc porci în mijlocul oraşului. În plus, aceste alei nu sunt asfaltate şi după o ploaie aici bălteşte mizeria. Cel mai îngrijorător lucru este că dacă izbucneşte un incendiu, o stradă întreagă arde, pentru că nu există căi de acces. Poate trebuie să se petreacă o tragedie ca autorităţile să se sesizeze. Până acum, toate adresele făcute către primărie au rămas fără nici un răspuns. Dacă în zonă exista un interes al vreunui consilier local sau al unuia de la primărie, cu siguranţă că se găseau soluţii", a declarat preşedintele Asociaţiei de Proprietari, Avram Dărăban. Rezolvarea problemei, cade în mare parte în sarcina funcţionarilor din cadrul Primăriei Oradea. Însă problemele cetăţenilor sunt departe de sfera lor de interese, unii dintre mai marii primăriei fie că nici nu au auzit, după spusele lor, de acestă problemă, fie că prea puţin s-au interesat să vină în sprijinul acestor oameni, nefăcând parte din "atribuţiile lor de serviciu". Dacă cei de la Direcţia de Patrimoniu declarau că nici nu cunosc problema, cei de la Direcţia Tehnică nu aveau nici o obiecţie cu privire la faptul că o stradă de curând asfaltată din bani publici şi cu conductele aferente sunt acum în proprietate privată a unui singur om. În schimb, Direcţia Juridică s-a mulţumit să tranşeze în instanţă problema, primul termen de judecată fiind fixat tocmai prin octombrie, cu toate că, în situaţii extreme, există proceduri care permit reclamatului să solicite urgentarea judecăţii. Pe de altă parte, o altă direcţie din cadrul PMO are o altă poziţie. În opinia arhitectului şef Andrei Luncan, vinovaţi de nesancţionarea proprietarului se fac chiar riveranii nemulţumiţi, care nu ar fi venit să dea declaraţii scrise în această problemă. Explicaţiile puerile găsite pe parcursul anchetei de fiecare din şefii de direcţii din PMO contactaţi sunt o dovadă în plus că cei pe care îi plătim sunt depăşiţi de situaţie. Mai mult, nici unul dintre ei nu şi-a depăşit atribuţiile de serviciu pentru a se lămuri asupra problemei şi, implicit, pentru a găsi o soluţie.