În exclusivitate pentru ?Crişana?! Veşti bune despre românii din Argentina *Un dialog cu bihoreanul Alexandru-Victor Micula, ambasadorul României în Argentina Din anul 2002, fostul director al Cabinetului ministrului de Externe Mircea Geoană şi purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, dl Alexandru Victor Micula, a fost numit în calitatea de ambasador al României în Argentina, iar de luna trecută, şi în Paraguay. Printr-o conjunctură extrem de favorabilă, am avut plăcerea de a purta un dialog cu cel care, la doar 36 de ani, avea să ocupe o funcţie importantă în ierarhia diplomaţiei româneşti. Este o conversaţie cu un român, despre românii din Ţara de Foc. - Stimate domnule ambasador, prin anul 1992, un cotidian central publica un comunicat al ambasadei Argentinei, prin care românilor li se prezenta posibilitatea emigrării în Argentina pentru a lucra în calitate de fermieri. Această informaţie a produs multă agitaţie în rândul celor dornici să plece peste hotare. Întrebarea este: au ajuns sau nu românii în Argentina? - Într-adevăr, spre sfârşitul anului 1992, preşedintele de atunci al Argentinei, Carlos Menem, a făcut o serie de declaraţii cu privire la lansarea unui proiect de colonizare a sudului Argentinei, prin atragerea de imigranţi est-europeni şi crearea unui mecanism de subsidii pentru aceştia. Ulterior, având în vedere interesul deosebit generat de aceste declaraţii în România (unde cozile în faţa Ambasadei argentiniene la Bucureşti deveniseră interminabile), Guvernul argentinian a revenit cu o serie de precizări, din care rezulta că nu există nici un mecanism de subvenţionare a colonizării sudului argentinian şi că, deşi bineveniţi, imigranţii est-europeni ar fi trebuit să dispună de mijloace financiare necesare asigurării subzistenţei lor în Argentina. În ceea ce priveşte existenţa unei comunităţi române în Argentina, trebuie menţionat faptul că aceasta exista încă de la sfârşitul secolului XIX. După mai multe valuri de imigranţi români (1880-1910; 1920-1930; 1945-1950 şi în anii `80), se poate spune că numărul românilor şi descendenţilor de români se ridica la aproxmativ 10.000 de persoane, majoritatea lor locuind în oraşele Buenos Aires, Rosario, Cordoba, Mendoza, Bariloche etc. Pe parcursul timpului, o serie de integranţi ai comunităţii române şi-au adus contribuţia lor la dezvoltarea Argentinei, printre care se cuvine a fi menţionaţi: - Iosif Poper, care a fost primul explorator al interiorului Ţării de Foc, a exploatat zăcăminte aurifere în această zonă şi a ajuns să bată monedă şi să tipărească timbre cu chipul său. - Horia Vintilă, binecunoscutul autor al cărţii ?Dumnezeu s-a născut în exil?, a locuit în Buenos Aires, în perioada 1948-1953. - Alina Diaconu, care a făcut parte din cercul intim al lui Jorge Luis Borges şi este una dintre principalele scriitoare argentiniene de astăzi (cu câteva nuvele traduse şi în limba română). - Ţineţi legătura cu românii din Argentina? - Da, aş zice că o parte importantă a activităţii Ambasadei de la Buenos Aires este dedicată organizării de evenimente (expoziţii, spectacole, conferinţe etc.) care să contribuie la păstrarea legăturilor spirituale ale comunităţii române cu ţara, sprijinirii asociaţiilor românesti în organizarea propriilor evenimente şi oferirii de asistenţă consulară celor care au nevoie de astfel de servicii. În acest sens, principalii noştri parteneri de dialog sunt Asociaţia Mutuală România-Argentina (AS.ROM.AR), Asociaţia Creştină Ortodoxă Română din Argentina (ACORA), consulul onorific al României în Mendoza şi viitorul consul onorific al României din Bariloche. - Aveţi o evidenţă a zonelor româneşti din care provin? - Românii din Argentina provin în principal din Basarabia, Bucovina, Maramureş, Banat şi Bucureşti. - Cum vă simţiţi la o asemenea depărtare de casă? - Deşi caracterul latin şi primitor al argentinienilor te ajută să-ţi faci prieteni repede şi să te integrezi în comunitatea de aici, iar ca diplomat sunt obişnuit să-mi schimb domiciliul foarte des, trebuie să recunosc faptul că atunci când mă gândesc la distanţa care separă cele două ţări mă încearcă un sentiment de nostalgie. - Comparativ cu România, care este situaţia politică şi economică în Argentina? - În timp ce România înregistrează, pentru al patrulea an consecutiv, creştere economică, Argentina se străduieşte să-şi revină după cea mai cumplită criză economică, politică şi instituţională din istoria sa (care şi-a atins apogeul în decembrie 2001, o dată cu demisia preşedintelui de atunci, Fernando De La Rua). Pe parcursul acestui an, s-a desfăşurat un proces intens de reînnoire a autorităţilor naţionale, provinciale şi municipale (peste 45 de procese electorale), care a dus la stabilirea configuraţiei politice a următorilor patru ani, creând, astfel, condiţiile necesare pentru promovarea şi implementarea unui program de guvernare pe termen mediu. Din punct de vedere economic, Guvernul argentinian a reuşit să stopeze căderea PIB, să negocieze un acord pe trei ani cu FMI, iar acum îşi concentrează atenţia asupra negocierii datoriei publice faţă de creditorii privaţi (aproximativ 94,3 miliarde USD), actualmente în ?default?. - Care sunt deosebirile dintre Bucureşti şi Buenos Aires? - Pentru a vorbi despre deosebiri, m-aş limita la trei diferenţe fundamentale. În primul rând, trebuie subliniat faptul că Buenos Aires este o metropolă cu circa 13,8 milioane de locuitori (peste 1/3 din populaţia Argentinei, aproape de şapte ori populaţia Bucureştiului). În al doilea rând, trebuie menţionată împărţirea administrativă a oraşului. Centrul acestuia reprezintă Capitala Federală (subiect al federaţiei argentiniene cu aproximativ 3,7 milioane de locuitori), în timp ce restul oraşului (25 de municipalităţi) face parte din provincia Buenos Aires. În al treilea rând, trebuie amintit că Buenos Aires este un port fluvial, ceea ce a influenţat puternic sistematizarea şi dezvoltarea oraşului. - Dincolo de îndatoririle dvs. de diplomat, cum vă petreceţi timpul liber? - În principal, încerc să explorez oraşul şi împrejurimile acestuia împreună cu familia. - În urmă cu câteva zile, ambasada pe care o conduceţi a trecut printr-o alarmă falsă. Cum comentaţi acest lucru? -Adevărul este că articoul din ziarul australian, preluat de Mediafax, suna mult mai dramatic decât realitatea. Relatarea evenimentului este destul de simplă. Pe adresa ambasadei s-a primit (miercuri, 3 decembrie) un e-mail din care rezulta o potenţială ameninţare pentru Ambasada SUA şi a încă unei ţări din Buenos Aires. S-a luat legătura cu poliţia federală argentiniană pentru a-i aduce la cunoştinţă conţinutul mesajului. În urma acestui demers, poliţia a hotărât să efectueze, preventiv, controale în vecinătatea ambasadelor respective şi, după ce nu au găsit nimic, au controlat şi zona învecinată ambasadei noastre, având în vedere faptul că doar noi primisem mesajul respectiv. Integritatea fizică a personalului ambasadei şi a familiilor acestora nu a fost în nici un moment în pericol. Ambasada şi-a continuat activitatea cu publicul după efectuarea controalelor în perimetrul din jurul clădirii. - Domnule ambasador, în încheiere, doriţi să transmiteţi vreun gând cititorilor ziarului "Crişana"? - Evident. Aş dori să le transmit un gând de pace şi prosperitate, iar Sfintele Sărbători care se apropie să le aducă împlinire sufletească. Scurte date biografice Nume: Alexandru-Victor Micula Născut la Oradea, în 1966. Căsătorit, două fete. Absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea Economia Industriei, Construcţiilor şi Transporturilor, promoţie 1989. Absolvent al Centrului pentru Studii Strategice ?George C. Marshall? din Garmisch-Partenkirchen, Germania. Activitate profesională: 1989 - 1990 - economist stagiar la Trustul pentru Construcţii Industriale Oradea; 1990 - 1991 - şef serviciu personal la S.C. SIMBAC S.A. Oradea; 1991 - 1993 - contabil şef al companiei mixte chiliano-române COEMIN Ltda., Copiapo, Chile; 1994 - 1996 - contabil şef al societăţii comerciale Romania Leasing S.A., Bucureşti; Între anii 1996 - 2000 a ocupat diferite funcţii, de la secretar III la secretar I, în organigrama MAE. 2001 - directorul Cabinetului ministrului de externe Mircea Geoană şi purtător de cuvânt al MAE; 2002 - directorul Cabinetului ministrului de externe Mircea Geoană şi purtător de cuvânt al MAE; - ambasadorul României în Argentina şi Paraguay (începand cu luna noiembrie).