Prefectul Claudiu Pop a anunţat ieri că a reuşit să obţină desecretizarea acordului petrolier de explorare, dezvoltare şi exploatare pentru perimetrul EX-3 Băile Felix, încheiat cu compania canadiană East West Petroleum. Prezent la Oradea, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Gheorghe Duţu, a menţionat că în acest perimetru nu se este vorba despre gaze de şist, interesul companiei fiind pentru hidrocarburi convenţionale. El a ţinut să precizeze faptul că zona nu este propice pentru lucrări pentru gaze de şist.

"Aşa cum am declarat în decembrie, acordul petrolier privind perimetrul EX-3 Băile Felix nu are ca obiect gazele de şist. Am promis totuşi că voi face toate demersurile posibile pentru desecretizarea acordului", a declarat, ieri, prefectul Claudiu Pop, adăugând: "Veţi constata fără echivoc faptul că Statul, prin ANMR, are dreptul de proprietate asupra tuturor datelor primare care provin din operaţiunile petroliere. Veţi vedea că acest contract a fost încheiat în 20 mai 2011, când ştiţi foarte bine cine era la guvernare atunci şi cine era prefect" (Gavrilă Ghilea-n.r.).  Prefectul i-a invitat la Oradea, pentru a da lămuriri cu privire la explorarea şi exploatarea din perimetrele petroliere concesionate în judeţul Bihor, pe preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Duţu, preşedinta Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului,  Elena Mehedinţu, şi prof. univ. Corneliu Dinu, profesor universitar la Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti. Preşedintele ANRM a declarat că în contractul desecretizat nu este vorba de lucrări de explorare, de dezvoltare pentru gaze necovenţionale, deci gaze de şist, iar zonele protejate - hidrogeologice, sit natura 2000 etc. - sunt scoase din zona de activităţi petroliere, ele fiind suprapuse doar pe hartă. Duţu a dat asigurări că "în niciun caz nu se vor face explorări sau exploatări în zonele protejate". Potrivit acestuia, "numele de botez al perimetrului" a fost ales în mod greşit, aşa cum există şi perimetrul Neptun, ce creează probleme.

"Vrem să ştim ce resurse avem"

"Interesul companiei este pentru explorarea şi dezvoltarea activităţilor pentru gaze sau hidrocarburi convenţionale. Acest acord a fost câştigat la runda a 11-a, în 2009, a parcurs toate procedurile, publicat în Jurnalul european, sunt proceduri foarte deschise şi el reprezintă un perimetru de aproximativ o mie de kilometri pătraţi. În această fază se execută explorarea care va fi finalizată cu un foraj vertical pentru prelevarea de carote în vederea analizării. Deci nu putem discuta de exploatări de gaze de şist în această zonă, mai ales că nu este o zonă foarte propice pentru acest element", a declarat Duţu. El a adăugat că mai sunt secrete programul de lucrări minimal obligatorii şi cel de investiţii, dar ANRM gestionează toate fazele, împreună cu colegii de la Mediu, astfel încât să nu existe posibilitatea de a se face lucrări legate de gazele de şist. Faza de explorare durează între doi şi patru ani. "Prin programul de lucrări pe care noi îl impunem şi îl verificăm nu sunt permise activităţi neconvenţionale. Avem tot interesul să demarăm aceste lucrări pentru că prin această fază se realizează o scanare a perimetrului şi o arhitectură a solului ce ne poate permite să vedem ce tip de resurse avem", susţine Duţu. Liviu Nicolae, expert superior în probela apei geotermale din cadrul ANRM, a menţionat că suprapunerea perimetrului petrolier cu cel geotermal este doar pe hartă şi că "nu se vor executa prospecţiuni de explorare-exploatare în perimetrele cu apă geotermală", mai ales că acestea contravin legii.

Gazele sunt gaze, au aceeaşi sursă

Pe de altă parte, prof. univ. Corneliu Dinu a spus că "nu există niciun fel de diferenţă între gazele de şist şi gazele naturale" şi că România este ţara UE în care nu s-a făcut nici măcar o singură lucrare de explorare. "Vreau să vă declar de la bun început: nu există nimic special în explorarea gazelor de şist în raport cu celelalte tipuri de gaze convenţionale sau zăcăminte convenţionale de hidrocarburi. Nu există niciun fel de diferenţă între gazele de şist şi gazele naturale. Ele provin din aceeaşi sursă. Şi tehnologia din momentul de faţă, o declar cu toată răspunderea, este sigură pentru executarea lucrărilor. În SUA sunt peste un milion de sonde care explorează-exploatează gaze de şist. Dacă procedurile ar fi nesigure, nu s-ar face. Nu trebuie exclusă, desigur, posibilitatea unor accidente sau erori umane, dar tehnologia este foarte sigură", a precizat prof. univ. Dinu, adăugând că abia aşteaptă datele care pot fi obţinute din cercetările efectuate de firmele care au concesionat perimetrele petroliere. În ceea ce priveşte exploatraea prin fracturare hidraulică, profesorul Corneliu Dinu susţine în aproximativ 90% din zăcămintele actuale se foloseşte această metodă. "Ca să nu mai spun că şi în judeţul Bihor se foloseşte fracturare hidraulică pentru extragerea apei geotermale", a afirmat Corneliu Dinu.

La rândul său, preşedintele ANRM, Gheorghe Duţu, a menţionat că "România nu-şi poate permite să nu ia în considerare potenţialul de hidrocarburi pe care îl are". "Avem ca ţară tot interesul să demarăm lucrările de explorare, pentru că se realizează o scanare a perimetrelor şi se obţine o arhitectură a subsolului, cu tot ce conţine acesta, astfel încât vom şti pe ce stăm", a afirmat Gheorghe Duţu, adăugând că pentru fiecare etapă trebuie avize şi autorizaţii din partea instituţiilor statului.

La final, prefectul Claudiu Pop a dat asigurări că "nu vor fi niciun fel de explorări în zonele turistice Băile Felix și 1 Mai".

Acordul petrolier privind perimetrul EX-3 Băile Felix poate fi consultat la dresa http://www.namr.ro/Comunicate_ANRM/AP_BaileFelix.pdf.