Procurorul general Laura Codruţa Kovesi s-a întâlnit, săptămâna trecută, cu purtătorii de cuvânt ai parchetelor din teritoriu pentru analizarea activităţii de comunicare cu mass-media depusă de aceştia. Conform raportului redactat în urma discuţiilor, parchetele au o relaţie bună cu presa, iar conferinţele de presă sunt frecvente. Concluzia nu este însă una universal valabilă şi asta pentru că activitatea purtătorilor de cuvânt ai instanţelor şi parchetelor bihorene este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire, iar "transparenţa" de care dau dovadă aceste instituţii e atât de... transparentă încât abia se observă. În cadrul videoconferinţei s-a arătat de către procurorii purtători de cuvânt din teritoriu că la nivelul parchetelor colaborarea cu presa este relativ bună, poziţia parchetului fiind exprimată atunci când este solicitată cu privire la o cauză determinată, dar şi prin intermediul comunicatelor de presă. Astfel, în ţară sunt parchete unde întâlnirile cu reprezentanţii mass-media sunt frecvente, iar la altele comunicarea cu presă are loc cu prioritate atunci când sunt probleme deosebite. Diferenţa dintre concluziile la care au ajuns cei prezenţi la întâlnire şi realităţile din teritoriu este însă foarte mare. Spre exemplu, la nivelul municipiului Oradea, există trei parchete, fiecare dintre ele având câte un purtător de cuvânt. Activităţile acestora de informare a mass-media, implicit a opiniei publice, desfăşurate pe parcursul acestui an, lasă însă mult de dorit. Mai exact, în anul 2006, nici Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, nici cel de pe lângă Judecătorie sau de pe lângă Tribunal nu au organizat nici măcar o singură conferinţă de presă. Acelaşi lucru se poate spune şi despre comunicatele remise, care, în ultimele 12 luni, au lipsit cu desăvârşire. Unul dintre motivele invocate frecvent de către purtătorii de cuvânt ai parchetelor bihorene, atunci când vine vorba de lipsa transparenţei, pe lângă deja clasicul pretext de "anchetă în lucru", este acela că volumul de muncă a unui magistrat este foarte mare. Totuşi, acceptarea unei funcţii ar trebui să însemne şi acceptarea atribuţiilor care vin odată cu aceasta, cu atât mai mult cu cât în cadrul videoconferinţei s-a subliniat necesitatea ca procurorii generali să aibă în vedere, la acordarea primelor, activitatea desfăşurată de magistratul-procuror desemnat să comunice cu mass-media. La fel de dezinteresaţi de informarea opiniei publice s-au arătat de-a lungul acestui an şi reprezentanţii instanţelor din Bihor. Conferinţele de presă ale Judecătoriei Oradea şi ale Tribunalului Bihor nu pot fi nici măcar numărate pe degete, singura care a organizat o asemenea întâlnire fiind Curtea de Apel. Atunci, magistraţii au convocat o întâlnire cu mass-media nu pentru a comunica ceva de interes public, ci mai degrabă pentru a ieşi cu faţa curată după punerea în libertate a oamenilor de afaceri Gelu Mudura şi Papp Sandor, acuzaţi de dare de mită, spălare de bani şi evaziune fiscală.