Traficanţii de alcool contrafăcut lovesc bugetul în cap şi consumatorii la ficat
"Românul bea oricând, cu motiv sau fără. Bea de sărăcie sau atunci când crede că a dat norocul peste el. Bea înainte de muncă ca să aibă energie, dar bea şi pentru a se relaxa după program. Bea acasă sau în deplasare. 2 milioane de români au abuzat sau abuzează de alcool, asta înseamnă peste 10% din populaţie, iar vânzările de băutură sunt şi ele consistente în România. Şi, cu toate acestea, statul român încasează puţin din accizele pe alcool. Şi investeşte la fel de puţin în sănătatea oamenilor atinşi de viciu şi de efectele acestuia", se menţiona recent în preambulul emisiunii "Experiment România, te iubesc: Ce se afla cu adevărat în sticlele cu băutură contrafăcută" difuzată în 16 octombrie 2011 pe postul Pro TV... Ce se afla cu adevărat în sticlele cu băutură contrafacută: Lichid de parbriz transformat în alcool după ce a fost lăsat la soare. Băut apoi cu bucurie de românii însetaţi. Mii de oameni consumă băuturi contrafăcute, produse în căzi de baie sau în instalaţii improvizate. Pierderile sunt cauzate chiar de autorităţi, care au avut grijă ca legile să sune în aşa fel încât evazioniştii să prospere. Evaziunea fiscală în zona alcoolului este estimată la 750 de milioane de euro pe an, bani care s-ar fi putut duce în spitale sau programe de prevenţie.
Mişculaţiile lui Amişculesei
Acum câteva luni, în Botoşani, au avut loc descinderi ale poliţiei, iar rezultatul lor parcă nu a mirat pe nimeni. Pieţe, baruri rurale sau chiar magazine erau aprovizionate cu vodcă şi rom produse într-un depozit clandestin de lângă Mănăstirea Copăuţi. Modul de lucru era pe cât de simplu, pe atât de ingenios. Omul de afaceri Dumitru Amişculesei cumpăra lichid pentru curăţat utilaje, alcool aşa-zis industrial, pe care cu ajutorul unor arome îl transforma în tone de vodcă şi rom, spun procurorii. Practic, din Dilusol 91 %. "La momentul ridicării de către organele de poliţie, coloritul era mult mai intens, roz-violaceu, însă prin simplul stat, şi nu neapărat la soare, şi-a pierdut din colorit"- afirma prim procurorul de Botoşani, Cristian Popovici. Potrivit acestuia, pentru a putea fi vândut fără accize, alcoolul etilic produs în scopuri industrial trebuie să fie supus unor transformări în aşa fel încât să nu mai poată fi folosit pentru consumul uman. Numai că, în România, este permisă o astfel de denaturare care nu numai că nu alterează proprietăţile alcoolului, dar de multe ori îl face mai atractiv pentru consumatori. Prin denaturare se obţine un produs finit - un rom, respective o vodcă cu o concentraţie de circa 22 %. Dintr-un litru de alcool etilic vândut ca Dilusol rezultă 4,5 litri de rom sau votcă. Deci dintr-un flacon 10 litri de dilusol se obţin 45 de litri de băutură care se vinde îmbuteliat în PET-uri de 3 litri, la preţul de 6 lei/litru. În perioada de sărbători, de pildă, s-au identificat circa 6.000 de litri de rom şi vodcă, la un singur magazin.
O evaziune de 1 milion de euro/comerciant
Numai în 4 luni, anchetatorii au identificat o evaziune fiscală de cel puţin 1 milion de euro la un singur afacerist din Botoşani. De faţadă, acesta avea o măcelarie, însă în spate măcelaria vindea vodcă. Alcoolul industrial, Dilusolul sau alte produse aruncate pe piaţă, erau cumparate de la o firmă din Baia Mare, la o singura cursă fiind puşi pe piaţă peste 120.000 de litri de băutură contrafăcută. Au fost, de exemplu, identificate produse de genul Solvent Bioambient, recomandat pentru dezinfecţii contra mucegaiului, lichid de curăţat parbrize, de culoare albastră, care îşi schimba culoarea prin expunere la soare, deci fără a mai necesita vreo tratare sau vreo amestecare, cu o tărie de 35 %, produs din care se pot contraface 1,5 litri de vodcă. Astfel de produse nedestinate consumului uman nu sunt supuse accizelor, piaţa fiind invadată, în consecinţă, de produse derivate! Distribuţia firmei în cauză se face în mai multe judeţe din nordul ţării - Cluj, Bihor, Maramureş, Suceava, Botoşani, şi este posibil ca o parte din marfă să ajungă şi în ficaţii românilor.
Denaturarea ca o a doua natură?!
Cum este este posibil ca în 2011, românii să bea vodcă din lichid de curăţat utilaje? Simplu, cu ajutorul statului. Lista substanţelor care ar trebui să transforme alcoolul etilic într-unul improrpriu consumului uman este discutabilă. Potrivit lui Vasile Aonceoaie, comisar şef al Gărzii Financiare Botoşani, "Codul Fiscal prevede că alcoolul trebuie să fie denaturat dacă este folosit în alte scopuri, cu scutire de accize, de exemplu în domeniul spitalelor, farmaciilor, pentru fabricarea diverselor produse cosmetic, al odorizantelor sau pentru obţinerea de soluţii de parbriz". Cei de la Ministerul de Finanţe afirmă că "Legea, când a fost făcută, a fost făcută pentru toţi operatorii economici pe care i-am considerat de bună credinţă. În momentul în care practica ne arată că devine un fenomen, modificăm legislaţia" - afirmă directorul pe probleme de legislaţie din cadrul MF Claudiu Drăgan. Cert este că până acum nu s-a făcut nici o modificare, şi nici specialiştii în chimie nu au fost consultaţi. Aceştia din urmă spun că în cazul băuturilor contrafăcute, mirosul de alcool este destul de puternic, mai ales când concentraţia de alcool este semnificativă, ca în cazul celor amintite mai sus de 22-25 %.
Alchimia şi evaziunea merg mână în mână
"Mirosul de alcool poate să mascheze mirosul multor denaturanţi, căci de pildă fenolftaleina nu miroase, deci soluţia poate conţine o concentraţie mare, dar la miros nu se simte" - afirmă specialiştii. Printre substanţele folosite pentru denaturarea alcoolului se numără: Dietilftalat, Benzoat de benzyl, 1,2 propandiol, Violet de metil, Benzina extractive, Monoetinol glycol, Salicilat de etil, Isopropanol, Fenoftaleina, dar şi Ulei de mentă, Albastru de metilen ori Ulei de lavandă. Spre exemplu, Fenolftaleina este o substanţă care, în cantităţi mai mari, poate să fie un purgativ, nu însă şi în cantităţile prevăzute de Codul Fiscal românesc.
Profit maxim cu acciza zero
Concret, fiecare litru de alcool destinat consumului uman se accizează cu 7,5 euro. În cazul alcoolului industrial - acciza este zero. De aici şi interesul pentru această listă a denaturanţilor. Iar fiecare 7,5 euro în minus la bugetul statului, înseamnă 7,5 euro în plus în buzunarul vânzătorilor şi asta pentru fiecare litru de alcool. "Această denaturare trebuie făcută suficient de sever astfel încât ea să nu poată să fie mascată cu uşurinţă" - afirmă Ioan Călinescu, profesor universitar chimie organică. O listă serioasă a denaturanţilor nu este prea dificil de întocmit, căci există destule exemple în Europa. În Marea Britanie, afirmă profesorul universitar, prin alcool complet denaturat se înţelege un amestec de alcool care conţine 10 % hidrocarburi. "În momentul în care pui 10 % hidrocarburi în alcool, practic nu mai ai mijloc de a masca denaturarea. Hidrocarburile pot însemna inclusiv benzină. Sau pot fi alte hidrocarburi obţinute din lemn, care schimbă atât de profund gustul alcoolului încât el nu mai poate să fie utilizat în obţinerea diverselor băuturi". Dar şi alte substanţe din legislaţia noastră lasă loc de interpretări. Este cazul uleiurilor de mentă sau de lavandă, iar legiuitorii parcă s-au gândit mai mult la papilele gustative ale consumatorilor, decât la evaziunea fiscală. Chiar şi apa de gură poate fi bună de băut, ca azi, mâine, va fi servită pe post de lichior .... denaturat.
Punct şi de la capăt
Reprezentanţii organizaţiilor patronale din zona alcoolului sunt îngrijoraţi de ceea ce se întâmplă pe piaţă: "Este un alcool brut, nici măcar rafinat, extraordinar de dăunător organismului uman " - afirmă Romulus Dascalu, preşedintele Garant. Şi tot el adaugă: "Consumul României este undeva la 9 litri de spirtoase pe cap de locuintor/an, iar din evidenţa ANAF-ului vorbim cam de 1 litru de cap de locuitor pe an. Deci avem de-a face cu un furt de 8 litri/cap de locuitor/an ca şi consum nefiscalizat". La câteva luni, tot în Botoşani, a fost descoperită o altă grupare care proceda identic cu prima: se lua materia primă de la acelaşi producător din Baia Mare şi, cu ajutorul unei instalaţii clandestine, se aruncau ulterior pe piaţă 70 de tone de băutură. Aceste produse nu pot exista fără o anumită toleranţă din partea autorităţii centrale care autorizează astfel de produse. În absenţa unei autorizaţii, aceste produse nu ar putea exista pe piaţă. Şi cei care autorizează, şi cei care solicită autorizarea unor astfel de produse ştiu foarte bine că este vorba, efectiv, despre un alcool etilic colorat doar pentru a abate atenţia şi, bineînţeles, pentru a evita plata accizei aferent alcoolului etilic produs şi comercializat în acest mod.. "Nu poţi să pui pe piaţă băutură contrafăcută fără să se afle. Se află în 24 de ore. Fiecare judeţ are câte un senator, un deputat, un preşedinte de Consiliu Judeţean, unul - chiar un ministru, în general - sunt transpartinici, ei se mută dintr-un partid în altul" - afirma preşedintele Garant, Romulus Dascălu...
Pe lângă uriaşa evaziune fiscală urmare a neplăţii accizelor, există şi efectul dăunător al băuturilor alcoolice contrafăcute asupra organismului. Spitalele din toată ţara sunt ticsite de bolnavi loviţi de alcool, cu ciroză etilică, cu complicaţii ale acestei boli, de genul encefalopatiei hepatice, cu sevraje la întreruperea de alcool. În opinia medicilor, la noi se bea mult şi prost. În ultimii zece ani, s-a constatat scăderea numărului de ani de consum până la momentul apariţiei cirozei. Pe lângă sărăcie, pe lângă tarele de educaţie care conduc la consumul de alcool, există şi oameni care le speculează, care vând băuturi proaste şi care contribuie substanţial la îmbolnăvirea populaţiei. Barurile de zi sau de noapte, şi restaurantele se înmulţesc mereu şi într-o mult mai mare măsura decât celelalte magazine. Concluzia e clară: din păcate, în România se bea orice, oricând. Iar profitori vor exista, atât timp cât statul, prin legislaţia pe care o are, le este complice.
(Reportaj prelucrat după PRO TV, titlul şi subtitlurile aparţin redacţiei)



Comentarii
Nu există nici un comentariu.