Nu e datorie românească mai vrednică de a fi îndeplinită și nu e osteneală mai de folos, decât să-i facem părtași pe cei mai tineri, pe cei ce vin după noi, de bunurile sufletești moștenite din vechime, să le predăm lor ca pe o zestre de mare preț. Iar zestrea mai de preț nu e alta ca averea de cuget și simțire, închisă și păstrată cu multă grijă de-a lungul vremurilor, în adâncurile sufletului românesc și creștinesc al moșilor și strămoșilor noștri… (G. Breazu - extras din „Cuvânt de lămurire”).

 

Datinile și credința, lirica și muzica, meșteșugurile și arta populară, constituie patrimoniul spiritual inestimabil care oglindește forța creatoare a românilor. Prin tradiție înțelegem o sumă de valori de la care plecăm, o experiență a comunității în care ne naștem. Biserica, Familia și Școala sunt spații de păstrare a valorilor românești. Sărbătorile importante ale anului sunt dovezi ale împletirii dintre credință și cultură, a modului în care cultura înfrumusețează formele credinței, iar credința dă sens, în veșnicie, operelor culturale. Ca parte integrantă a folclorului religios, colindele prezintă o valoare neprețuită prin originea, prin vechimea lor, prin bogatele idei morale și sociale pe care le exprimă. Ele reprezintă cântecul nostru strămoșesc și una din cele mai vechi forme de manifestare a folclorului religios. Ele, împreună cu alte obiceiuri și tradiții ancestrale au rolul de a uni generațiile între ele și de a întări sentimentul comuniunii cu strămoșii noștri. Un asemenea demers l-a inițiat și organizat Asociația Culturală „Moșuț” din comuna bihoreană Vadu Crișului, în parteneriat cu Colegiul Tehnic nr. 1 din localitate, ISJ Bihor, CJCPCT Bihor și Primăria comunei Vadu Crișului. La acest proiect educativ au aderat: Școala gimnazială „Alexandru Roman” din Aușeu, Liceul Teoretic „Constantin Șerban” din Aleșd, Școala gimnazială Roșia, Școala gimnazială Bulz. Proiectul se derulează în perioada septembrie 2016 – mai 2017. Echipa de proiect: prof. Liana Boț, secretar al Asociației Culturale „Moșuț”, director artistic al Ansamblului folcloric „Moșuț”; prof. Maria Mălai, coordonator proiecte la CT Vadu Crișului; Cosma Dorel, primarul comunei. Proiectul a stabilit câteva activități: popularizarea proiectului în școlile participante prin diverse forme; „Punți de legătură” - Întâlnire cu etno folcloristul Miron Blaga, care a prezentat elevilor informații despre bogăția și diversitatea creației folclorice de pe Valea Crișului Repede, despre tradiții și obiceiuri, despre culegătorii de folclor și scrierile lor; în incinta căminului cultural din Vadu Crișului s-a amenajat o expoziție de straie populare, icoane pe sticlă și lemn, desene. În 26 noiembrie, formațiile artistice din școlile participante, au vizitat muzeul de etnografie din comună, după care a început spectacolul „Din vatra satului”. Pe scena căminului cultural s-au perindat formații artistice reprezentând școlile înscrise în proiect. Spectacolul a impresionat prin varietatea și autenticitatea obiceiurilor și tradițiilor a portului popular și în mod special a colindelor cuprinse în repertoriul formațiilor, ca un prolog la sărbătoarea Nașterii Domnului și a Anului Nou. Grupul de colindători din Bulz a adus pe scenă colinde autentice: „Colinda fetei”, „Asta-i sara de Crăciun”, „Noi umblăm să colindăm”, „Viflaeme, Viflaeme” solist Ionuț Vereș. Coordonatori: prof. Dumiter Olimpia și prof. Stoica Raluca. În aceeași arie tematică au evoluat și grupul de colindători de la Aușeu, coordonați de prof. Caba Claudia. Comuna Roșia, așezată într-un cadru natural de mare generozitate, sub frunțile sudice ale Munților Pădurea Craiului, a fost reprezentată de membrii Ansamblului„ Codrenii Bihorului”, care au în componența sa elevi și foști elevi ai Școlii Gimnaziale din Roșia, îndrumați de prof. Daniela Gherle, director artistic al ansamblului și prof. Valentina Silaghi. Au prezentat în spectacol momente din obiceiul de nuntă. Deși orașul Aleșd, nu se bucură de obiceiuri și tradiții proprii, elevii din cele două licee, care provin din localitățile limitrofe, organizați în formații folclorice, promovează folclorul Văii Crișului Repede. În acest spectacol, un grup de elevi de la Liceul Teoretic „Constantin Șerban”, sub îndrumarea prof. Monica Achim, au prezentat o șezătoare tradițională din acest areal folcloric. Spectacolul s-a încheiat cu evoluția cunoscutului Ansamblu „Moșuț” din Vadu Crișului, care a completat paleta tradițiilor populare cu dansul specific acestei zonei folclorice.

 

Ansamblul „Moșuț” , o emblemă pentru comună

Se cuvin câteva repere despre acest ansamblu.  Numele „Moșuț” este numele unei flori endemice, ce crește în arealul munților ce înconjoară ca o cunună această pitorească comună. Cu acest nume a fost botezat ansamblul de către Dorel Cosma, primarul comunei și inițiatorul acestei formații de dansuri populare. Având un maestru coregraf, bun cunoscător al acestui gen artistic, prof. Florea Crișu, și pe directorul artistic al ansamblului, Liana Boț, formația de dansuri s-a dezvoltat, a devenit ansamblu, fiind repede cunoscută în județ și în țară, participând la prestigioase festivaluri folclorice. Pe cartea de vizită și în portofoliul ansamblului se găsesc diplome, trofee și premii, obținute la manifestări de prestigiu. Amintim doar: Marele premiu la Festivalul internațional de folclor pentru tineret de la Negrești, jud. Vaslui, „Peștișorul de argint”, obținut la Festivalul folcloric „Peștișorul de aur” de la Tulcea. Ansamblul „Moșuț” a devenit o emblemă pentru comună, contribuind alături de alte manifestări tradiționale la obținerea titlului de „Comună Culturală a României” 2016. În acest spectacol au prezentat o suită de dansuri de pe Valea Crișului Repede: Luncan, Sălăgean, Fecioresc, Mânânțăl și un dans de Oaș. Un moment aparte l-a constituit „botezul Ansamblului Moșuț Junior”, alcătuit din 35 dansatori în vârstă de 6-8 ani, care reprezintă schimbul de mâine al seniorilor actuali. Juniorii au debutat alături de seniori, fiind prima lor apariție pe scenă. Aplauzele nu au contenit, încurajând pe cei mici în demersul lor de a deveni mari dansatori.

Prof. Liana BOŢ, prof. Maria MĂLAI