Ofensiva deschisă de actuala conducere a Direcţiei Naţionale Anticorupţie este fără precedent de la preluarea mandatului, în urmă cu un an, şi ar fi putut fi clasificată la categoria grea, dacă perioada nu ar coincide cu prezentarea Raportului de ţară al Comisiei Europene. De-a lungul anilor s-a verificat că socoteala de dinaintea raportul de ţară a fost răsturnată de situaţiile de fapt din dosare, care au fost ba restituite, ba rejudecate, ba suspendate procesele din motive de neconstituţionalitate a legilor. Un lucru e cert însă: majoritatea celor inculpaţi şi deferiţi justiţiei au fost scoşi din circuit. Puterea lor a fost anulată, iar locurile lor au fost preluate de alţii. Oricum, pentru a convinge autorităţile de la Bruxelles că România are voinţă pentru în combaterea corupţiei, la raportul de ţară ar fi suficientă doar ataşarea informaţiilor de pe ultima lună a activităţii DNA. Luna septembrie a debutat cu arestarea prefectului liberal de Iaşi, a şefului Agenţiei Domeniilor Statului Iaşi, a unui om de afaceri şi a unui avocat. A doua zi după arestare, în 2 septembrie, ministrul independent al Justiţiei Monica Macovei afirma - în cadrul unei conferinţe a PD - că este "extrem de falsă" ideea că politicienii arestaţi ar fi victimele procesului de integrare în UE, în cadrul căruia România ar trebui să arate câteva cazuri de mare corupţie. În 6 septembrie, la Oradea este arestat, la propunerea DNA, directorul economic al firmei Chimprestor din Oradea, Andrei Gheorghe, pentru că a pretins şi primit suma de 50.000 de euro, pentru a înlesni încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a unei suprafaţe de 1,1 hectare de teren intravilan cu clădiri. În 8 septembrie, DNA informează despre începerea urmăririi penale faţă de Eugen Bădălan, şeful Statului Major General al Armatei (între timp demisionar) şi faţă de alţi 12 foşti şi actuali ofiţeri din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, într-un dosar care vizează împrejurările în care, în anul 2000, a fost încheiat un contract între Statul major al Forţelor Terestre şi firma Tofan Grup". Anunţul venea a doua zi după ce Preşedinţia şi-a dat avizul pentru începerea urmăririi penale a ministrului Apărării, Teodor Atanasiu, aflat în conflict cu Bădălan. În aceeaşi săptămână, DNA audiază doi britanici implicaţi în contractul prin care România a cumpărat două fregate de la Marea Britanie în 2003 pentru suma de 16 milioane de lire sterline (168 de milioane de euro). Totodată, ancheta privindu-l pe fostul premier PSD, Adrian Năstase, se accelerează, toată clasa politică şi nu numai, aşteptându-se să fie trimis în judecată. Adrian Năstase, dar şi soţia sa, sunt acuzaţi de primire nelegală de bunuri. Alături de ei, în dosar apare şi numele lui Ioan Păun, fost consul general al României la Hong Kong. În 12 septembrie, doi avocaţi şi un lichidator judiciar din Timiş au fost reţinuţi de DNA, pentru o mită de 12.000 de euro. În aceeaşi zi, procurori anticorupţie au reţinut 13 lucrători vamali de la Biroul Ploieşti - şi pe adjunctul şefului Biroului vamal Ploieşti, Liviu Jianu - sub acuzaţia de luare de mită, pentru că au pretins bani, în schimbul urgentării operaţiunilor vamale de import-export. Un al 14-lea a fost pus sub acuzare, a doua zi, de procurorii anticorupţie. În 19 septembrie, procurorii DNA i-au reţinut pe consilierul juridic Dan Dimitrie Hăucă - reprezentant în judeţele Bacău şi Vrancea al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), pe Alexandru Ciprian Rusu - consilier juridic la o firmă de lichidatori judiciari şi pe Vasile Dumbravă - cadru didactic la Universitatea "George Bacovia" din Bacău, pentru trafic de influenţă. În 20 septembrie, DNA l-a reţinut pe generalul maior în rezervă Ovidiu Soare, fost şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică din cadrul SRI, acuzat că ar fi pretins mită de la mai mulţi subalterni, pentru a-i proteja şi a-i promova pe linie profesională. În 21 septembrie, anchetatorii anticorupţie au ridicat 18 vameşi de la Biroul vamal al Aeroportului Internaţional Henri Coandă - Otopeni, fiind duşi la Direcţia Naţională Anticorupţie, care îi cercetează pentru mită. Tot joi, 21 septembrie, procurorii anticorupţie au prins în flagrant delict directorul unei firme din Bucureşti primind 25.000 de euro. Multe din aceste cazuri de corupţie au fost selectiv aduse la cunoştinţa opiniei publice, prin mijloace de informare alese cu grijă. Ai zice că opacitatea DNA dă semne de schimbare. Şi asta poate pentru că fie şi în al doisprezecelea ceas, mai marii instituţiei au înţeles că presa ar putea avea un rol în a reflecta eforturile de combatere a corupţiei, iar percepţia publicului depinde de acest lucru.