Conform statisticilor Poliţiei, profesorii, medicii şi alţi angajaţi din sănătate şi învăţământ ar fi primii în topul celor care comit acte de corupţie, urmaţi de funcţionari publici şi din sistemul financiar-bancar, de vameşi şi, la mare distanţă, de poliţişti. "În sfera instituţiilor bugetare - învăţământ, sănătate şi sport - au luat amploare actele de dare şi luare de mită, mai ales în legătură cu admiterea şi promovarea unor examene, eliberarea de certificate medicale, acte de expertiză şi constatare medico-legală, intervenţii chirurgicale, acordarea de asistenţă medicală sau distribuirea de medicamente", a declarat chestorul principal Florin Sandu, şeful Poliţiei Române. 816 MEDICI ŞI PROFESORI AU ÎNCERCAT MAREA CORUPŢIEI CU DEGETUL Astfel, în primele şase luni ale anului, poliţiştii au sesizat procurorii în legătură cu peste 400 de lucrări penale în care existau indicii că 816 profesori, medici şi alţi salariaţi din domeniul învăţământului şi educaţiei ar fi comis fapte de corupţie. Pe ansamblu, poliţiştii au sesizat procurorii privind peste 4.500 de persoane care ar fi comis fapte de corupţie. Poliţiştii susţin că mai sunt cercetaţi pentru acte de corupţie funcţionari publici (325) ori din domeniul siguranţei naţionale (52), vameşi (99) şi poliţişti (32). Din analiza cazurilor instrumentate, poliţiştii au tras concluzia că "fenomenul corupţiei continuă să se manifeste la un înalt nivel în toate domeniile vieţii economico-sociale şi politice, de cele mai multe ori, în astfel de fapte fiind implicate chiar persoanele care, prin natura atribuţiilor pe care le au, sunt obligate să asigure respectarea legii". "ŞEFII" NU POT REZISTA CORUPŢIEI În ceea ce priveşte infracţiunile asimilate corupţiei, statisticile pentru acest an ale Poliţiei arată că a crescut semnificativ numărul cazurilor de luare de mită (1.878, faţă de 1.794 în perioada similară a anului trecut), dar şi cel al altor infracţiuni asimilate corupţiei ori care au legătură directă cu aceasta (creştere de peste 40 la sută). În privinţa celor care au comis acte de corupţie, peste 900 deţineau funcţii de conducere (cu 147 mai mulţi faţă de anul trecut), 325 fiind funcţionari publici, iar 294 conducători de societăţi comerciale, regii autonome ori companii naţionale. Poliţia a constatat că acest fenomen a apărut şi în rândul unor funcţionari care ar trebui să înfăptuiască justiţia, fiind depistaţi 52 de funcţionari din domeniul siguranţei naţionale şi ordinii publice, cercetaţi în 44 lucrări penale. Statisticile Poliţiei relevă că doar 32 de poliţişti au fost cercetaţi pentru fapte de corupţie. 185 FUNCŢIONARI FINANCIAR-BANCARI, CERCETAŢI PENTRU CORUPŢIE Analizele Poliţiei mai arată că, în domeniul financiar-bancar, există modalităţi şi forme specifice de comitere a actelor de corupţie: acordarea ilegală de credite ori subvenţii; neurmărirea destinaţiilor obligaţiilor restante; folosirea creditelor bancare în interes personal sau în alte scopuri; prezentarea şi acceptarea, la acordarea unor credite, de garanţii, ipoteci ori gajuri cu valori supraevaluate ori deja angajate. În primele şase luni ale anului, Poliţia a depistat 185 funcţionari din sistemul financiar-bancar (cu 150 mai mulţi faţă de 2002), care au fost cercetaţi în 75 dosare penale pentru corupţie. De asemenea, 32 de persoane au fost cercetate de poliţişti în 15 dosare penale pentru infracţiuni de corupţie comise în procesul de privatizare sau post privatizare a unor societăţi cu capital de stat. În domeniul industriei şi resurselor materiale, dosarele instrumentate de Poliţie arată că 198 de funcţionari publici din administraţia locală şi centrală au fost cercetaţi, anul acesta, în 146 de lucrări penale, pentru abuzuri şi ilegalităţi grave în aprovizionarea, transportul, prelucrarea şi valorificarea ţiţeiului şi produselor derivate. Potrivit anchetatorilor, ei au comis astfel de infracţiuni pentru a obţine o serie de avantaje materiale. Domeniile cuprinse de corupţie nu se opresc însă aici, afirmă poliţiştii. În sistemul vamal şi al trecerii frontierei, poliţiştii au înaintat Parchetelor 46 de lucrări penale în care au fost cercetaţi 99 de vameşi sau alte persoane cu atribuţii în domeniul controlului vamal, care direct sau prin intermediar au pretins bani sau bunuri de la diverse persoane, de regulă comercianţi sau turişti, pentru a le permite intrarea sau ieşirea din ţară cu mărfuri fără plata taxelor vamale. În ceea ce priveşte cazurile complexe de infracţiuni economico-financiare, poliţiştii au instrumentat 558 de astfel de lucrări penale, în care au fost cercetate 220 de persoane, dintre care 165 în stare de arest. Cei peste 200 sunt acuzaţi că au prejudiciat bugetul de stat cu 8.276,2 miliarde de lei, din care poliţiştii au recuperat doar jumătate.