O rezervaţie naturală din Bihor în care s-au descoperit schelete de peşti şi balene pitice, fosile ce demonstrează existenţa epocilor primordiale terestre, şi care adăposteşte şi acum alte vestigii istorice în curs de cercetare, a fost devastată de localnicii "întreprinzători", care au transformat-o într-o carieră de piatră în interes personal.

Situată pe DN1, la 26 de kilometri de Oradea, rezervaţia "Sit Natura 2000 Tăşad" din comuna Drăgeşti este pusă în pericol de exploatările neautorizate de piatră. Localnicii duc balastrul din Valea Stracoşului, în care se află localitatea Tăşad de multă vreme, dar, în ultima perioadă au mai săpat în albia râului trei gropi adânci de până la 5 metri şi cu diametre de 10 metri, transformând sit-ul într-o carieră clandestină de piatră. "La Tăşad este o rezervaţie deosebită în care s-au găsit vestigii primordiale, şi care este devastată de localnici sau persoane care fac săpături pentru pietriş", a declarat Lucian Silaghi, şeful Direcţiei Judeţeane pentru Cultură. Mai mult, activitatea de extracţie a pietrei pune în pericol şi speciile protejate care există în sit. "Prin poluarea fonică şi a aerului, lucrările au afectat habitatul şi speciile de amfibieni şi reptile din zona Stracoş, şi au distrus o bună parte din cuiburile de prigorii de pe malul apei", spun reprezentanţii Muzeului Ţării Crişurilor, care au alarmat Garda Naţională de Mediu şi Direcţia pentru Cultură, iar apoi, la rându-le, au sesizat Poliţia. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bihor, Alina Dinu, a confirmat informaţiile, afirmând că poliţia face cercetăriri în acest caz.

Unii cu muzeu, alţii cu buldozer

Nu toţi localnicii din Tăşad sunt indiferenţi la minunile din localitatea lor. O parte dintre aceştia au înfiinţat un muzeu al satului în care au adunat fosile de scoici şi vestigii primordiale lăsate spre păstrare de Muzeul "Ţării Crişurilor". Lucian Silaghi îl dă exemplu pe Gavril Bobşe, care a înfiinţat împreună cu un grup de prieteni un muzeu al satului şi luptă să menţină vie rezervaţia naturală. "Sunt valori ale neamului nostru, dacă nu le întreţinem, ce o să arătăm generaţiilor care vin dupa noi?", a declarat şi Ion Judea, un alt localnic. Aceştia suspectează Primăria Tăşad că pe lângă construcţia de case, piatra extrasă din râu, care ar putea fi plină de fosile preistorice şi vestigii dacice, a fost folosită inclusiv la reparaţiile de drumuri făcute peste vară în comună. Viceprimarul comunei Drăgeşti, Ioan Ghiţ, spune însă că primăria ar fi acuzată pe nedrept de lucrările respective. Satul Tăşad a fost declarat rezervaţie geologică cu situri de paleontologie, speologie şi arheologie încă din 1971, situl paleontologic fiind unul dintre cele mai bogate din ţară. Aici au fost descoperite fosile de balenă pitică, delfini şi urme pietrificate ale unor scoici din vremea când oceanul acoperea această zonă. În vecinătatea complexului arheologic "Cetăţeaua" au fost dezgropate mai multe tipuri de case dacice, urme ale unei vechi fortificaţii, precum şi un tezaur de monede din argint dacic. Tăşadul a fost inclus în "Situl Natura 2000" în anul 2007, ca o măsură de protecţie a florei şi faunei de aici, el incluzând şi rezervaţia geologică, şi cea arheologică. Întinsă pe 1.500 de hectare, rezervaţia trece şi peste terenurile unor localnici care şi-au văzut interesele periclitate, oamenii fiind supăraţi că nu mai pot extrage pietriş din râu şi temându-se că circulaţia auto pe drumul ce traversează rezervaţia, spre casele lor, ar putea fi interzisă.