Drumuri orăşeneşti la preţuri regeşti La final de an, bilanţul investiţiilor asumate de executivul local orădean pentru anul în curs indică o realitate care nu prea face cinste edililor oraşului. Nici jumătate dintre obiectivele asumate nu au fost realizate, însă banii cheltuiţi au ajuns la sume astronomice, pentru fiecare kilometru de drum modernizat fiind necesari nu mai puţin de 8 miliarde de lei. În acest an, municipalitatea s-a îndatorat pe două decenii cu un credit de 800 de miliarde de lei, angajându-se să asfalteze 139 de străzi, dintre care, în acest an, trebuia modernizate aproape 60 de străzi, în total, peste 40 de km. O dată cu închiderea "sezonului" asfaltărilor, planul de realizări al Primăriei Oradea arată destul de sumbru: au putut fi finalizate doar 25 de străzi, cu o lungime totală de nici 20 de km, în schimb, suma decontată până la această dată este de 160 de miliarde de lei. Adică, pentru fiecare kilometru s-au cheltuit, în medie, 8 miliarde de lei. În acest an, s-au mai decontat alte 60 de miliarde de lei pentru plombări, alţi 10 miliarde lei pentru balastări şi încă 2 miliarde lei pentru podeţe, în total 232 de miliarde, la care se vor adăuga şi celelalte cheltuieli nedecontate. Vina pentru nerealizarea întregului program de investiţii este aruncată pe umerii firmei maghiare Keviep, care a realizat lucrările de canalizare doar în proporţie de 30%. Activitatea de asfaltare s-a dovedit a fi deosebit de benefică pentru firmele clientelare executivului orădean, care a găsit, în acest an, o modalitate subtilă de a eluda litera legii privind încredinţarea unor lucrări prin licitaţie publică. Astfel, prin intermediul SC Drumuri Orăşeneşti, firma la care Primăria Oradea este acţionar, miliardele de lei alocaţi pentru asfaltare au luat calea şi s-au împărţit frăţeşte între cele 10 firme de construcţii din Oradea, printre care Precon, Construct Mod, Ghenau Trade sau Trameco. În ceea ce priveşte ameninţările primarului cum că recepţia lucrărilor se va face numai în condiţiile în care beneficiarul lor va readuce pavajul la stadiul iniţial, ele s-au dovedit a fi doar simple vorbe în vânt. La ora actuală, zeci de metri de trotuar sunt impracticabili, beneficiarii lucrărilor de introducere a diferitelor reţele în subteran lăsând în urma lor doar tranşee şi grămezi de moloz. Mai mult, şi acele lucrări care s-au soldat cu acoperirea şanţurilor create au fost făcute de mântuială, trotuarele fiind nivelate în aşa fel încât au fost create mai multe "benzi" de circulaţie, fiecare delimitată distinct de porţiuni alternative printr-un alt fel de tip de asfalt. Însă, deşi şi acest aspect a fost adus la cunoştinţa edililor oraşului, până la această dată nu a fost luată nici o măsură de sancţionare a firmei care nu şi-a executat lucrarea conform cerinţelor calitative.