Târg de mărţişoare la instituţii publice
Peste 400 de mărţişoare au fost pregătite, în ultima săptămână, de mâinile dibace ale grădinarilor de la Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 34 din Oradea. Lucrările lor vor fi expuse în cadrul unui "Târg de mărţişoare" organizat la mai multe instituţii publice, banii strânşi urmând să fie folosiţi pentru a cumpăra cadouri copiilor din familiile cu probleme financiare.
Cele cinci grupe ale GPP nr. 34 - Structura nr. 48 din Oradea şi-au canalizat, în ultima săptămână, întreaga imaginaţie pentru a realiza din materiale ecologice mărţişoare pentru 1 Martie. De această dată, ei nu s-au limitat la confecţionarea unor mărţişoare pentru mămici şi bunici, ci au dat un caracter comercial activităţii, totul fiind realizat în scop caritabil. De la grupa mică la cea pregătitoare, cu toţii au reuşit să realizeze peste 400 de mărţişoare. "Fiecare grupă va trimite la cinci instituţii, Primăria Oradea, Prefecura Bihor, Agenţia de Protecţia Mediului şi Biblioteca Judeţeană, mărţişoare care vor fi vândute în cadrul unui Târg de mărţişoare. Banii strânşi vor fi folosiţi pentru a cumpăra cadouri pentru copiii care provin din familii nevoiaşe", ne-a declarat învăţătoarea Tamara Nicolae, una dintre coordonatoarele proiectului. Ieri, primii vizitatori care au admirat lucrările celor mici au fost chiar părinţii şi directoarea grădiniţei, Cornelia Borz.
La confecţionarea mărţişoarelor copiii şi-su folosit cu succes imaginaţia: o jumătate de nucă a fost transformată într-o mămăruţă, o bucată de hârtie a devenit o pungă de cadouri etc.
dar stiam si noi.
Martisorul este strans legat de traditia romaneasca: el nu se intalneste decat in spatiul carpatic si in zonele limitrofe, la romani si la unele populatii invecinate, care l-au preluat de la acestia. Obiceiul este cu mult anterior crestinismului, stand in legatura cu scenariul ritual al anului nou agrar, celebrat primavara. Pana in veacul trecut, martisorul se daruia copiilor si tinerilor - fete si baieti deopotriva - de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. Snurul de martisor, format din doua fire de lana rasucite, colorate in alb si rosu, sau in alb si negru, reprezinta unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, lumina-intuneric, fertilitate-sterilitate. Snurul era legat la mana, prins in piept si purtat, dupa zone, pana la Macinici, Florii, Paste, Armindeni, sau pana la inflorirea unor pomi fructiferi. Apoi era agatat, ca semn benefic, pe ramurile inflorite de macesi, vita-de-vie, visin, cires, se punea sub closca ori se agata la icoana. Ziua scoaterii martisorului era marcata de o petrecere numita "bautul martisorului". Cu trecerea timpului, de snurul bicolor s-au legat monede de argint si de aur. In ziua de astazi, de acest snur se atarna obiecte artizanale, intruchipand diferite animale, flori, litere etc. Unele legende populare spun ca martisorul ar fi fost tors de Baba Dochia, probabil o veche zeitate agrara, care, ajunsa la varsta senectutii, moare si apoi renaste la echinoctiul de primavara.