Aflat vineri, 8 august, la Oradea, Tánczos Barna a lăudat colaborarea dintre ABA Crișuri, Primărie și Consiliul Județean, care au reușit să atragă fonduri prin PNRR, în timp ce Apele Române au pierdut 300 de milioane de euro. Oficialul a anunțat și reforme drastice în administrațiile locale.

 

Viceprim-ministrul Tánczos Barna a lăudat vineri Administrația Bazinală de Apă Crișuri (ABA) Crișuri, într-o conferință de presă organizată alături de prefectul Marcel Dragoș.

„Zilele acestea se finalizează lista cu proiectele care rămân prin PNRR și a celor care vor fi eliminate. ABA Crișuri este exemplu pozitiv că se poate. Are 7 proiecte prin PNRR, plus proiecte transfrontaliere, reușind să exploateze toate posibilitățile, resursele de finanțare existente. Vorbim de aproape 400 de mii de lei investiții în curs de derulare care vor contribui la siguranța cetățenilor, o administrare corectă a resursei de apă”, a spus Tánczos Barna, care a subliniat apoi buna colaborare între Primăria Oradea, Consiliul Județean Bihor și ABA Crișuri, susținând că este un model care ar trebui preluat și de alte județe. Toate acestea în contrast cu Administraţia Naţională „Apele Române”, despre care a spus că a pierdut 300 de milioane de euro din PNRR.

 „Au pierdut tot ce era pe partea de baraje. La început au fost 20 de baraje la nivel național. S-a modificat PNRR-ul și s-a trecut la 13 baraje, iar apoi s-a ajuns la un singur baraj, cel de la Leșu. Este păcat, o pierdere uriașă pentru sistemul de administrare a bazinelor. Ministerul Mediului a pornit de 3,7 miliarde de euro disponibile în PNRR la început și a ajuns la un miliard. 2,7 miliarde s-au dus pe apa sâmbetei. În ceea ce privește pădurile, la nivel național vom finanța 18 mii de hectare de păduri noi din granturi nerambursabile PNRR, din care 3000 de hectare sunt în Bihor”, a spus Barna, care a vorbit apoi despre proiectul de eficientizare a activității autorităților locale care se va concentra pe trei domenii: descentralizare mai eficientă (creșterea unor competențe ale autorităților locale cum este aceea de a stabili zonele, condițiile de autorizare pentru casele de pariuri), pe creșterea capacității financiare și de încasare la nivelul autorităților publice locale (noi instrumente pentru autoritățile locale pentru a încasa impozitele, constrângeri în ceea ce privește eliberarea autorizațiilor de construcție, dacă există datorii; permisul de conducere etc.) și creșterea eficienței în administrare și funcționare a administrațiilor publice locale (reducerea cu 20% a limitelor maxime și minime de posturi la nivelul primăriilor municipiilor, orașelor, comunelor și prefecturilor). „Cei care au fost gospodari și nu s-au dus la numărul maxim de posturi nu trebuie să dea afară pe nimeni. Cei care au fost la maximul numărului de posturi trebuie să facă o reducere cu 20%. În cazul polițiștilor locali, dacă înainte era un polițist la 1000 de locuitori acum trebuie să fie un polițist local la 1200 de locuitori”, a mai explicat Tánczos Barna, care a mai spus că, de săptămâna viitoare va începe procedura de asumare a răspunderii pentru pachetul doi, procedură cu care au fost de acord toate partidele din coaliție. Conform aceleiași surse, România va economisi minim 2,9 miliarde de lei pe an prin aceste măsuri.    

Prefectul de Bihor, Marcel Dragoș, a spus că nu există riscul de a pierde proiecte la instituția pe care o conduce și că nu se vor face disponibilizări, ci doar reașezări pentru că, deși este un județ mare, cu 101 UAT-uri, instituția are doar 42 de persoane.