Lacul termal din Băile 1 Mai este oficial mort. Cele două specii endemice din Rezervaţia Naturală Pârâul Peţea - roşioara lui Racoviţă şi melcul termal au dispărut din natură. Acestor ultimi mohicani din epoca dinozaurilor li se adaugă şi nufărul termal „nymphea lotus thermalis", dispărut şi el din natură. După ce au supravieţuit milioane de ani în mod natural, aceste miraculoase vieţuitoare au fost distruse de lăcomia oamenilor şi incompetenţa clasei conducătoare cu care avem „onoarea" să fim contemporani.

Muzeul Ţării Crişurilor, custodele rezervaţiei, a anunţat însă şi că cele două specii de animale au fost menţinute cumva în laborator prin intermediul unui proiect pe care muzeul l-a derulat începând cu anul 2013, câteva exemplare fiind ţinute în acvarii la MTC, Galaţi, Gödöllő, Budapesta şi Viena.

Muzeul Ţării Crişurilor a prezentat, ieri, prin intermediul unui comunicat de presă, rezultatele proiectului pe care l-a derulat în parteneriat cu Universitatea „Szent István" din Gödöllő (Ungaria) şi Acvariul Galaţi (Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii „Răsvan Angheluţă" Galaţi) pentru salvarea celor două specii endemice din Rezervaţia Naturală Pârâul Peţea - melcul termal şi peştele roşioara lui Racoviţă. MTC aminteşte că obiectivele proiectului au fost: menţinerea în captivitate a unor indivizi din cele două specii endemice şi aproape deloc studiate (roşioara termală „scardinius racovitzai", melcul termal „melanopsis parreyssi"), cercetarea şi reproducerea lor în acvarii pentru a se asigura o rezervă de indivizi prin care să se evite dispariţia acestor specii, precum şi introducerea în mediul natural (după remedierea situaţiei din rezervaţie) a descendenţilor obţinuţi. Proiectul, derulat începând cu luna iunie a anului 2013, este una dintre măsurile luate ca reacţie la situaţia dificilă a Rezervaţiei Naturale Pârâul Peţea după secarea, în luna decembrie 2011, a izvorului termal sublacustru din Ochiul Mare.

„Durata proiectului a fost de 18 luni (iunie 2013 - decembrie 2014), iar The Mohamed bin Zayed Species Conservation Fund (MBZSCF) din Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) a oferit o finanţare de 13.000 dolari SUA, care s-au cheltuit (conform condiţiilor finanţatorului) exclusiv pentru decontarea cheltuielilor cu materialele şi deplasările personalului din cadrul proiectului", se precizează în comunicatul de presă al MTC.

Un izvor secat

În urma măsurătorilor de temperatură şi nivel al apei din Ochiul Mare, precum şi a analizelor de apă efectuate în cadrul proiectului, „habitatul din rezervaţie se află de câţiva ani într-o accentuată stare de degradare, evidentă de la secarea izvorului în decembrie 2011 şi accentuată din mai 2014, din cauza scăderii drastice a rezervei de apă termală". De asemenea, menţionează MTC, pe durata proiectului, s-a constatat scăderea populaţiei şi a duratei de viaţă a indivizilor de melc termal din cauza degradării habitatului. În cadrul proiectului, s-au colectat, din Ochiul Mare, 87 exemplare de roşioară şi 50 de exemplare de melc termal pentru cele trei instituţii participante la proiect.

„Indivizii capturaţi au fost ţinuţi în acvarii biotop, urmărindu-se pe cât posibil reconstituirea condiţiilor din mediul natural. Ca urmare, au fost invalidate afirmaţiile din unele publicaţii, cum că roşioara termală moare la temperaturi sub 20º C şi după ce se reproduce", menţionează muzeul orădean, adăugând că „pe baza analizei genetice efectuate la Universitatea din Gödöllő, a reieşit că roşioara termală este prea apropiată de roşioara comună pentru a mai putea fi considerată specie separată, dar prezintă o diferenţă genetică şi mai ales morfologică suficient de semnificativă şi stabilă pentru a fi catalogată drept subspecie validă".

Un fir de aţă

MTC mai precizează că, la toate cele trei instituţii participante în proiect, creşterea în acvarii a fost un succes, animalele adaptându-se bine la condiţiile din captivitate, în cazul roşioarei termale înregistrându-se mai multe depuneri de icre, fie prin simularea condiţiilor naturale din perioada de reproducere, fie prin inducţie hormonală. De asemenea, la Universitatea din Gödöllő s-a realizat şi conservarea unor probe de lapţi în azot lichid, păstrate ca bancă de gene pentru fertilizări in vitro în cadrul proiectului şi eventuale fertilizări ulterioare. „Din aceste experimente de reproducere în captivitate a rezultat o primă generaţie cu un total de peste 5.000 de pui de roşioară termală. O parte dintre aceştia (820 de indivizi) au fost eliberaţi în Ochiul Mare în 18 aprilie 2014, după obţinerea aprobărilor necesare de la Academia Română, MMSC şi APM Bihor. Din păcate însă, scăderea nivelului şi a volumului apei din lac s-a accentuat şi în sezonul cald pentru prima oară în 2014, ceea ce a compromis obiectivul de consolidare a populaţiei naturale prin aport de indivizi obţinuţi în captivitate", precizează MTC. În ceea ce priveşte reproducerea în captivitate a melcului termal, „succesul a fost mult mai limitat", la Universitatea din Gödöllő într-o primă serie „obţinându-se cca. 70 de descendenţi, afectaţi însă de mortalitate masivă". O a doua serie de descendenţi (15 exemplare) a supravieţuit. Muzeul a precizat că instituţii din Ungaria (Tropicarium şi Grădina Zoologică din Budapesta), Austria (Grădina Zoologică Schönbrunn, Viena) şi Germania (Institutul Leibniz de Ecologie Acvatică din Berlin) au preluat, la sfârşitul anului trecut, peste 600 de pui de roşioară, în încercarea de a evita riscul apariţiei unor boli.

Nimic viu

În 1 octombrie 2014, MTC a colectat ultimii supravieţuitori ai roşioarei termale în mediul ei natural: 50 de juvenili (probabil dintre cei eliberaţi în aprilie), care sunt ţinuţi în acvariul de la Muzeu, alături de adulţi. „Din păcate, nu s-au mai găsit exemplare vii de M. parreyssii, astfel că în prezent cele două specii endemice sunt dispărute din natură, fiind reprezentate numai de indivizii ţinuţi în acvarii la MTC, Galaţi, Gödöllő, Budapesta şi Viena", se mai arată în comunicatul Muzeului Ţării Crişurilor. La final, custodele rezervaţiei naturale Pârâul Peţea menţionează că „până ce habitatul natural din rezervaţie nu va fi reconstituit şi nu se vor aplica permanent de către autorităţile competente măsurile legale de gestionare şi control asupra extracţiei apei termale din zăcământul Oradea-Felix-1 Mai pentru a se menţine funcţionarea durabilă a ecosistemului din rezervaţie (dar şi a staţiunilor), singura şansă de supravieţuire a acestor două specii este menţinerea şi reproducerea lor în captivitate, cu riscurile şi eforturile de rigoare".

Nufărul termal-monument al naturii

Rezervaţia Pârâul Peţea era singurul loc în lume unde nufărul termal (Nymphaea lotus var. thermalis) vegeta în mod spontan. Botaniştii o consideră rămăşiţă a unei vegetaţii de climă subtropicală din perioada terţiară, care a supravieţuit răcirii climei din timpul glaciaţiunilor cuaternare, datorită apei calde a pârâului şi unui lac cu o suprafaţă redusă. În 1931, la insistenţele renumitului botanist Alexandru Borza, nufărul termal este declarat monument al naturii, iar în 1932 a fost înfiinţată Rezervaţia Naturală Pârâul Peţea prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 1.148, în scopul protejării nufărului termal Nymphaea lotus L. var. thermalis, relict terţiar. Secând lacul, nufărul monument al naturii a dispărut din natură după ce a supravieţuit milioane de ani, graţie inconştienţei autorităţilor de azi.