Absolvenţilor români de liceu nu le sunt recunoscute studiile preuniversitare decât în puţine state europene şi în acest caz pe baza unor protocoale semnate între state în anii '90. Dacă totuşi se vrea recunoaşterea studiilor trebuie urmată o procedură destul de anevoioasă, iar în unele state e nevoie chiar de susţinerea unui examen.

Şcoala românească este departe încă de ceea ce reprezintă o şcoală europeană. Un document al Parlamentului European, Convenţia privind definirea Statutului Scolilor Europene, publicat pe site-ul Ministerului Educatiei, ar obliga Ministerul să forţeze schimbări în sistem. Printre condiţiile esenţiale, în vederea obţinerii statutului de şcoală europeană, menţionate în document se menţionează absorbţia de fonduri europene şi o nouă structură a ciclurilor de învăţământ preuniversitar. Astfel cele trei cicluri ar trebui să fie preşcolar, primar - de cinci ani şi secundar - de şapte ani. Deocamdată, nicio şcoală din România nu îndeplineşte condiţiile stipulate în convenţia privind statutul şcolilor europene. Pentru ca studiile preuniversitare să fie recunoscute la nivelul Uniunii, ar trebui ca şcolile româneşti să devină şcoli europene. Astfel, conform informaţiilor Ministerului Educaţiei diplomele de bacalaureat sunt recunoscute automat în doar şase state din toată Europa: Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova, Slovacia, Ucraina şi Federaţia Rusă. După cum se poate vedea, doar primele două sunt membre ale Uniunii Europene, dar nu este de neglijat nici faptul că protocoalele în baza cărora sunt recunosute diplomele de bacalaureat datează din anii '90, cu mult înainte de a se pune problema aderării la UE.

Bacalaureatul, între echivalare şi o nouă examinare

Dacă se vrea ca diploma de bacalaureat să fie recunosută şi în alte state atunci trebuie urmată o anume procedură. Conform reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor, în primă instanţă diploma de bacalaureat se depune la IŞJ, care o va înainta către prefectură pentru apostilare. După apostilare este necesară supralegalizarea documentului de către un judecător al Curţii de Apel, urmând ca actul să fei tradus de către un traducător autorizat, iar traducerea trebuie legalizată de un notar. Toate aceste documente sunt apoi trimise consulatului ţării unde se vrea recunoaşterea studiilor pentru aprobarea finală. Cu toate acestea, din informaţiile primite de la Minister, mai sunt şi state care recunosc diploma de bacalaureat doar în urma susţinerii unui examen de verificare a cunoştinţelor, deoarece se consideră că bacalaureatul în România nu este de acelaşi nivel cu cel din statele membre UE. La nivelul Uniunii, este recunoscut examenul de bacalaureat internaţional care este o formă unitară de examinare, dar care nu a fost introdus în România. Până când sistemul de învăţământ din România se va alinia la cerinţele Uniunii şi va respecta standardele şcolilor europene, românii vor avea nevoie de echivalarea studiilor liceale, "paşaport al studiilor" efectuate, sau vor trebui chiar să susţină unele examene.