Ultimul Eurobarometru lansat de Reprezentanţa Comisiei Europene în România analizează opiniile românilor legate de aderarea ţării la Uniunea Europeană. Astfel, potrivit rezultatelor, românii se alătură familiei europene, păstrând o atitudine constantă de încredere în construcţia europeană (67%) şi sunt cei mai optimişi europeni: 30% consideră că, din punct de vedere economic, ţara o va duce mai bine după următoarele 12 luni, în timp ce numai 20% dintre cetăţenii UE cred asta despre ţara lor. Pe de altă parte, datele Eurbarometrului indică faptul că “satisfacţia referitoare la viaţa de zi cu zi” în România este semnificativ mai scăzută decât în UE (48% în comparaţie cu 72% în Noile State Membre şi 85% în EU-15), însă optimismul individual este mai ridicat decât în UE (40% comparativ cu 31% în NSM şi 35% în EU-15). Românii, asemenea celorlalţi cetăţeni UE, consideră că drepturile omului, pacea şi respectul pentru viaţă reprezintă valori de cea mai mare importanţă pentru viaţa lor individuală. De asemenea, împlinirea personală şi munca, în detrimentul timpului liber, par să se situeze pe poziţii înalte pe agenda românilor. Românii se plâng din pricina preţurilor, europenii din cea a şomajului şi terorismului. Românii se aşteaptă ca instituţiile UE şi Guvernul României să colaboreze pentru rezolvarea problemelor legate de imigraţie, pensii, sănătate şi dezvoltare regională. Cu toate acestea, ei consideră că numai Guvernul României ar trebui să se ocupe de probleme legate de protecţia mediului, agricultura, energia şi protecţia consumatorului. La capitolul încredere în instituţiile statului, românii nu acordă prea mult credit acestora, aşteptând ca UE să rezolve problemele din agenda publică. Situaţia este contrastantă cu cea a cetăţeanului mediu din UE-15, foarte mulţumit de felul în care trăieşte, orientat mai mult spre instituţiile naţionale decât spre UE în aşteptarea soluţiilor. Totuşi, percepţia populaţiei din statele ce au aderat la Uniune în 2004 este foarte asemănătoare: orientarea spre soluţiile de tip UE, în detrimentul celor venite din partea guvernelor. Românii şi grecii, spre exemplu, declară în proporţii egale, de 19%, că acordă o importanţă foarte mare religiei în viaţă personală. Deşi ambele sunt ţări ortodoxe, în practică lucrurile sunt destul de diferite: mersul la biserică numai “de sărbători” este mult mai răspândit în Grecia (42%) decât în România (21%). România socială are un profil distinct în Europa dar este departe de a fi omogenă. Există şi o Românie a stărilor de spirit regionale, puternic structurată pe regiuni de dezvoltare. Astfel, regiunea de dezvoltare Sud este tipică pentru starea de spirit a ţării în toamna anului 2006. Cea mai bună stare de spirit se înregistrează în regiunea opt - Bucureşti, cu un procent de 75% din populaţie având încredere în UE, faţă de 67% la nivel naţional. Bucureştenii par satisfăcuţi de traiul zilnic, 53% declarându-se mulţumiţi de propria viaţă, faţă de doar 48% la nivel naţional. Studiul mai evidenţiază ca locuitorii capitalei sunt mai optimişti decât restul populaţiei, 50% faţă de doar 40% la nivel naţional, fiind semnificativ mai încrezători şi în mersul economiei: 43% faţă de doar 33% la nivelul ţării. Regiunile cu cea mai bună calitate a vieţii sub aspect subiectiv sunt Vest şi Nord Vest. Acestea au cea mai mare pondere de persoane mulţumite de felul în care trăiesc şi un nivel ridicat de optimism general. Regiunea cea mai pesimistă asupra viitorului economic al ţării este cea de la nivelul căreia se înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de emigrare temporară în străinatate - Nord Est.