În perioada 11-13 septembrie, Oradea a fost gazda a două evenimente: prima conferinţă a Federaţiei Naţionale a Asistenţilor Sociali din România (F.N.A.S.R.) şi al doilea congres al Asociaţiei Române de Sociologie (A.R.S.). Deşi şi-au început lucrările în cadrul unei manifestări comune, cele două organizaţii naţionale au abordat, în următoarele zile, separat, problemele cu care se confruntă fiecare profesie. În cadrul conferinţei Federaţiei Naţionale a Asistenţilor Sociali din România, cele 11 asociaţii din întreaga ţară au pregătit câteva documente care să vină în completarea legii care reglementează profesia de asistent social. Participanţii au iniţiat discuţii pe marginea codului etic şi a statutului profesiei de asistent social. Astfel, se doreşte reglementarea concretă a modului de formare şi calificare a acestei noi profesii, drepturile şi responsabilităţile pe care le au asistenţii sociali în raport cu instituţiile şi cu beneficiarii serviciilor asigurate. De asemenea, s-a pus şi problema drepturilor asistaţilor şi, implicit, a calităţii serviciilor de care ar trebui să beneficieze în virtutea dreptului lor fundamental la asistenţă socială. "În condiţiile unor restricţii bugetare, lipsurile financiare pot fi compensate prin creşterea calităţii serviciilor oferite de asistenţi sociali profesionişti şi dedicaţi muncii lor", a declarat prof. univ. dr. Elena Zamfir, şef al Catedrei de asistenţă socială şi psihologie socială, din cadrul Universităţii Bucureşti. În acelaşi timp, sociologii reuniţi la Oradea au abordat teme cum ar fi direcţiile pe care sociologia românească le parcurge şi modul în care sociologii români se implică în reforma societăţii româneşti. "Sociologia este o parte integrantă a culturii generale a oricărei persoane. Din păcate, însă, în planul de învăţământ liceal nu sunt prevăzute cursuri de sociologie, excepţie făcând secţiile cu profil sociologic. Dacă în sistemul educaţional românesc ponderea cunoştinţelor sociologice însuşite de absolvenţii unor studii medii ocupă doar 0,5%, în Europa acest procent este de 30-40%", afirma consilierul de stat pentru politici sociale al Primului Ministru, Cătălin Zamfir. Pentru viitor, cele două organizaţii "surori" şi-au propus înfiinţarea unei Confederaţii care să le reprezinte mai bine în lupta lor pentru a li se recunoaşte rolul lor în societate.