Momentul 23 august 1944 a fost marcat, ieri, printr-un simpozion, prilej cu care s-au dezbătut mai multe aspecte legate de această zi semnificativă pentru istoria neamului românesc.

ANCMRR "Gl. Traian Moşoiu" - Filiala Bihor şi Cercul Militar Oradea au organizat, ieri, simpozionul "23 august 1944 în conştiinţa neamului românesc". Moderatorul evenimentului, găzduit de Sala Mare a Primăriei Oradea, a fost gl. bg. (r) conf. univ. dr. Vasile Creţ. Printre invitaţi s-a aflat şi consilierul local Cristian Puşcaş, dar şi cadre militare active, în rezervă şi retragere, veterani de război din structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, studenţi, elevi şi cetăţeni ai municipiului Oradea. Primul care a luat cuvântul în cadrul manifestării a fost col. (r) Bungău Gheorghe, susţinând comunicarea "Între fronturile de luptă şi frontiere". Acesta a vorbit celor prezenţi despre rolul pe care l-au jucat în cel de-al Doilea Război Mondial trupele de grăniceri. În primăvara anului 1941 Corpul de Grăniceri număra 32.800 de luptători. Divizia I Grăniceri a participat la eliberarea Basarabiei, ajungând până la 60 de km dincolo de Odessa. "Soarta Diviziei I Grăniceri a fost tristă. În atacul de la Odessa s-au înregistrat 2.000 de morţi şi 1.600 dispăruţi", a subliniat Gheorghe Bungău. O expunere aparte a avut-o gl. maior (r) prof. univ. dr. Lazăr Cîrjan. Acesta a vorbit celor prezenţi despre primul act terorist din România din 23 august 1981. Incidentul s-a petrecut în zona Hunedoara, unde trei foşti puşcăriaşi au sechestrat un autobuz cu toţi călătorii, în ziua de 23 august 1981, solicitând în schimbul eliberării 30.000 de dolari şi un elicopter cu care să fugă. Aveau asupra lor mai multe pistoale mitralieră şi cartuşe. Abia după câteva ore de la incident, Ceauşescu a fost informat, ordonând lichidarea fizică a celor trei. Iniţiatorul atentatului, Andrei Drănescu, s-a sinucis, însă ceilalţi doi au fost împuşcaţi la marginea pădurii Făget. "Se pune întrebarea dacă se justifică omorul pentru raţiuni de siguranţă a statului. În opinia mea, nu există circumstanţe atenuante pentru executarea unui ordin ilegal", a subliniat Lazăr Cărjan, care a precizat că, după Revoluţie, toţi cei care au executat ordinul lui Ceauşescu au fost trimişi în faţa instanţei. O altă expunere a fost suţinută de către prof. univ. dr. Mihai Drecin. Universitarul orădean a abordat modul în care momentul 23 august 1944 a fost abordat de istoriografia românească. "Din păcate factorul politic s-a străduit să interpreteze momentele istorice în funcţie de interesele momentului", a remarcat istoricul Mihai Drecin. Discuţiile s-au prelungit pe marginea rolului important pe care România l-a avut în încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. "România a scurtat războiul cu cel puţin şase luni, dejucând planurile lui Hitler care se pregătea să folosească o armă performantă", a încheiat Mihai Drecin.