Chiar dacă municipalitatea orădeană este angajată într-o serie de împrumuturi care angajează o bună parte din veniturile încasate la bugetul local, edilii Oradiei au obiective destul de îndrăzneţe şi pentru următorii ani. Conştienţi fiind însă că sacul cu bani e aproape gol, reprezentanţii executivului local se bazează mai mult pe eventuale parteneriate cu Guvernul României, care ar urma să suporte jumătate din valoarea investiţiilor. Cât priveşte cota de contribuţie proprie, şi această problemă este pe cale să se rezolve câtă vreme nivelul de îndatorare al unei municipalităţi e pe cale de a fi majorat cu câteva procente... Pentru anii 2006-2007, municipalitatea orădeană intenţionează să demareze trei proiecte majore, cu privire la care, se pare, au fost purtate deja discuţii cu reprezentanţi ai Guvernului. Astfel, un prim domeniu spre care se îndreaptă atenţia municipalităţii este învăţământul, care, în anul următor, la nivel naţional, va beneficia de 1.000 miliarde lei în vederea construcţiei de noi spaţii, precum şi pentru reabilitarea, repararea şi modernizarea celor existente. Având speranţe că o parte din aceşti bani vor fi canalizaţi şi spre judeţul Bihor, reprezentanţii Primăriei Oradea şi-au propus ca, în prima parte a anului 2006, să lanseze proiectele pentru construcţia unui nou liceu, precum şi a mai multor grădiniţe noi, care urmează a fi amplasate în zone în care nu există astfel de unităţi sau îşi desfăşoară activitatea în spaţii improprii. "Obligaţia noastră este să pregătim cât mai repede studiile de fezabilitate şi amplasamentele pentru demararea lucrărilor, mai ales că avem deja promisiuni din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării că vom fi susţinuţi", afirma primarul Oradiei, Petru Filip. O altă investiţie avută în vedere pentru următorii doi ani este finalizarea drumului de centură. Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii executivului local, în momentul de faţă e în curs de realizare un proiect privind finanţarea etapei a doua (Calea Aradului - Calea Borşului) de către Guvernul României. Modernizarea societăţii de furnizare a energiei termice, SC Electrocentrale Oradea, este o altă ambiţie a executivului local, cu atât mai mult cu cât există un proiect guvernamental care include toate CET-urile externalizate, printre care şi cel din Oradea. Astfel, se urmăreşte încheierea de parteneriate între Guvern şi fiecare dintre administraţiile publice locale pentru realizarea unor structuri de producţie noi, redimensionate în funcţie de nevoile oraşelor respective. Un lucru este cert, însă, punerea în practică a acestui ultim plan presupune o implicare financiară pe măsură. "Dacă numai cartierul Rogerius ar fi alimentat cu o centrală nouă, ar fi necesară suma de aproximativ 25 milioane euro. Cu sprijin guvernamental, însă, ar urma să suportăm jumătate sau chiar mai puţin din valoarea investiţiei", apreciază Petru Filip. Aşadar, toată speranţa administraţiei publice locale orădene de a duce la capăt aceste investiţii rămâne în Guvernul României şi în modificarea legislaţiei privind nivelul maxim de împrumut pentru municipalităţi. În fond şi la urma urmei, ce mai contează că, în câţiva ani, este foarte posibil ca nivelul cheltuielilor să îl depăşească pe cel al veniturilor. În fond, vorba zicalei, "după ei, potopul..."