Sfârşit tragic pentru "ochiul magic"
Inspectoratul General al Poliţiei Române a decis suspendarea radarelor fixe din ţară, implicit şi din judeţul Bihor, ca urmare a sesizărilor făcute la parchet de către Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) privind procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică. Suspendarea este dispusă cel puţin pentru perioada cât va dura ancheta.
Sfârşit tragic pentru "ochiul magic"
Precum în toată ţara, aşa şi în Bihor: Radarele fixe au fost dezactivate
Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a anunţat că va cere în justiţie anularea unor contracte privind amplasarea radarelor fixe care nu respectă procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică. ANRMAP face controale în toată ţara privind amplasarea radarelor fixe şi respectarea contractelor de achiziţie publică, în urma sesizărilor primite de la Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR).
Şi radarele din judeţul Bihor au fost suspendate, ultima zi în care acestea au funcţionat fiind 30 aprilie. Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bihor, la sfârşitul lunii trecute a ajuns în teritoriu o circulară de la IGPR, prin care se dispunea dezactivarea radarelor, ultima zi în care au fost întocmite procese verbale fiind 30 aprilie. Motivul invocat în adresa transmisă de la Bucureşti este faptul că, deocamdată, „legislaţia românească nu e pregătită pentru un asemenea parteneriat public-privat. Anul trecut, în Sânmartin a fost inaugurat centrul de monitorizare al traficului din Bihor, tot atunci fiind date în folosinţă primele două radare montate pe şoselele din judeţul nostru. La începutul lunii noiembrie, reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bihor anunţau că sistemul de monitorizare a traficului a fost extins. Atunci au fost date în funcţiune încă patru camere fixe, instalate toate pe DN 1, în Borş, la kilometrul 640, în Sântion, la kilometrul 638, în Tinăud, la kilometrul 587, şi în Aleşd, la kilometrul 590. Aparatele funcţionau 24 de ore din 24, fiind monitorizate la centrul din Sânmartin. Pentru realizarea sistemului, nici poliţia şi nici autorităţile locale nu au scos bani din buzunar. Toate echipamentele au fost oferite de firma clujeană Codec, care le-a montat şi a suportat toate cheltuielile cu punerea în funcţiune. În schimb, în conturile societăţii au ajuns circa 60% din cuantumul amenzilor. În toate judeţele în care a pătruns, firma Codec a procedat în acelaşi fel. O simplă ofertă făcută primăriilor, fără licitaţie, dar cu un proiect de hotărâre pe ordinea de zi a Cosiliului Local. În Bihor s-a întâmplat la fel. Primarii spun că au primit o ofertă de la Cluj, pe care ulterior au analizat-o şi, printr-o hotărâre a Consiliului Local, au decis să se asocieze în participaţiune cu firma Codec.
Deşi ANRMAP a atras atenţia încă de la apariţia primelor radare fixe din ţară montate de firma Codec că s-a încălcat legea şi chiar a amendat mai multe primării din judeţul Cluj, autorităţile locale din Bihor nu au ţinut cont de aceste lucruri şi au acceptat parteneriatul propus de societatea comercială. Toate ar putea fi acum sancţionate pentru că nu au respectat procedura de atribuire a contractelor de achiziţii publice.
Comentarii
Nu există nici un comentariu.