Şcoala Doctorală în Istorie de la Universitatea din Oradea a fost, sâmbătă, gazda celei de-a VIII-a ediţie a sesiunii de comunicări ştiinţifice a doctoranzilor în istorie. Peste 30 de doctoranzi şi-au susţinut fiecare câte o temă documentată în perioada studiilor doctorale.

Manifestarea a devenit o tradiţie, greu de egalat de alte Şcoli Doctorale de la Oradea sau din ţară, în condiţiile în care astfel de sesiuni sunt o raritate în contextul academic actual. La deschiderea oficială a celei de-a VIII-a ediţii, care a avut loc sâmbătă, în Amfiteatrul "Nicolae Iorga" al Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, au luat parte directorul Şcolii Doctorale în Istorie, prof. univ. dr. Ion Zainea, decanul Facultăţii IRISPSC, conf. univ. dr. Gabriel Moisa, precum şi coordonatorii lucrărilor de doctorat: prof. univ. dr. Sever Dumitraşcu, prof. univ. dr. Viorel Faur, prof. univ. dr. Ioan Godea, prof. univ. dr. Mihai Drecin, precum şi doctoranzii în istorie din anul I, II şi III. Manifestarea a debutat cu un moment de reculegere ţinut în amintirea fostului coordonator de doctorat prof. univ. dr. Barbu Ştefănescu. "Şcoala Doctorală în Istorie se poate mândri cu organizarea, an de an, a acestei sesiuni de comunicări, prilej cu care doctoranzii îşi expun lucrările redactate pe marginea materialului cercetat pe parcursul documentării în vederea redactării tezei. Este o manifestare unică la Oradea, printre şcolile doctorale, şi rarisimă chiar la nivel naţional", a subliniat Ion Zainea. Cele 31 de comunicări prezentate de doctoranzi vor reprezenta o contribuţie esenţială la istoriografia românească. După momentul festiv, lucrările au fost susţinute pe secţiuni: Istorie veche şi Arheologie, precum şi Istorie modernă; Etnografie - Etnologie; respectiv Istorie contemporană. Tematica abordată a fost dintre cele mai diverse: de la şantierul arheologic Dăbâca la ctitorii de biserici în ţinutul Ardealului, la teoria conspiraţiei sau viaţa de zi cu zi în Penitenciarul Oradea Mare, la începutul comunizării etc. S-au încumetat să-şi susţină lucrări chiar şi cei din anul I, cum este Florin Budea, care a prezentat lucrarea "Sfârşitul unei epoci, naşterea unui sistem. Studiu de caz: Ziarul Crişana şi Crişana Liberă (octombrie 1989-ianuarie 1990)". Din anul II, amintim lucrările drd. Carmen Ungur-Brehoi (Din activitatea direcţiei Tipărirea Presei Centrale - 1966-1977) sau a drd. Alexandra Bere (Lenea - nonvaloare a lumii rurale). Cele mai elaborate comunicări sunt cele ale doctoranzilor din anul III, care sunt pe punctul de a-şi finaliza teza: pr. Călin Buzura-Berar, cu lucrarea "Consideraţii asupra istoriei şcolii româneşti din zona Careiului, înainte şi după Marea Unire", pr. Ioan Alexandru Mizgan, cu tema "Relaţiile dinte Constantinopol şi Târnovo în anii 1204-1205", Marius Meszar a vorbit despre "Evoluţia proprietăţii agrare în judeţul Arad, după reforma agrară din 1921", Cătălin Filip a prezentat "Aspecte ale modernizării agriculturii bihorene în perioada comunistă", iar Demeter Costel a dat citire lucrării cu tema "Savantul Aurel Decei. Repere istorice". Toate aceste comunicări vor fi adunate şi publicate, la fel ca şi lucrările susţinute anul trecut, într-un volum editat de Şcoala Doctorală în Istorie.