Revoluţionarii din Târgovişte nu l-au uitat la greu pe colegul lor Vasile Duţă. Avocatul, fost senator de Bihor a fost condamanat în 2009 la cinci ani de închisoare cu executare, aflându-se în prezent în Penitenciarul de maximă siguranţă Oradea. Într-o scrisoare deschisă, conducerea „Blocului Naţional al Revoluţionarilor din 1989" face un apel către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi Parlamentul European (PE) să întreprindă măsuri diplomatice pentru eliberarea deţinutului Vasile Duţă.

Blocul Naţional al Revoluţionarilor, prin semnăturile preşedintelui Lazăr Dorin Maior şi a secretarului Ion Badea, solicită conducerii CEDO şi preşedintelui PE să întreprindă „demersuri diplomatice împotriva Statului Român privind eliberarea din închisoarea de maximă siguranţă din Oradea a colegului nostru ex-senatorul şi avocat Vasile Duţă, preşedinte al Consiliului Naţional al Blocului Revoluţionarilor 1989". Colegii revoluţionari ai lui Duţă îşi justifică demersul enumerând mai multe motive, întinse pe trei pagini. În esenţă, în scrisoare se susţine că ex-senatorul a fost condamnat cu nerespectarea Constituţiei şi a legilor ţării, „la indicaţiile unor foşti activişti ai Partidului Comunist Român în complicitate cu judecători ai fostului aparat represiv comunist, cum ar fi Lidia Bărbulescu, rudă de gradul I cu dictatorul Nicolae Ceauşescu." Condamnarea este considerată de revoluţionari nelegală pentru 12 motive, enunţate în memoriu. Astfel, în rechizitoriu şi în timpul procesului nu s-a specificat „cu cine am făcut traficul de influenţă, respectiv subiectele pasive ale infracţiunii"; nu s-a ţinut seama de declaraţiile unor martori care sub jurământ i-au acuzat pe anchetatori că i-au supus unor tratamente inumane, ameninţându-i cu arestarea; instanţa nu a audiat 12 martori importanţi solicitaţi de Duţă, cum nu a ţinut seama nici de procesul-verbal de vânzare-cumpărare al autoturismului confiscat; ex-senatorul mai spune că nu i s-a dat dreptul să ia cuvântul la începutul audierii şi nici nu i-a fost respectat dreptul la ultimul cuvânt şi, în fine, PNA (actualul DNA) nu ar fi avut dreptul să-l ancheteze deoarece este o instituţie nelegală catalogată ca atare prin Decizia definitivă şi obligatorie a Curţii Constituţionale nr.235/25.05.2005. De altfel, motivele invocate de revoluţionari sunt cam aceleaşi pe care le-a expus şi Duţă într-o scrisoare adresată Crişanei în 2010. La fel ca atunci, revoluţionarii susţin că ex-senatorul a fost victima unei răzbunări politice din interiorul PSD, plan instrumentat de Octav Cozmâncă împreună cu Şerban Mihăilescu, alias Miki Şpagă, şi executat de procurorii DNA Ioan Amarie şi Ion Ciofu.

Condamnat în 2009, închis în 2010

Curtea de Apel Galaţi a decis, pe 3 iunie 2009, condamnarea lui Vasile Duţă pentru mai multe fapte de trafic de influenţă. Astfel, fostul senator a fost condamnat la 4 ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi, pentru trafic de influenţă, la trei ani de închisoare pentru o a doua faptă similară, în timp ce pentru a treia faptă de trafic de influenţă pentru care a fost trimis în judecată a primit 2 ani şi 6 luni de închisoare. Instanţa de fond a decis achitarea lui Duţă pentru o a patra faptă de trafic de influenţă pentru care a fost trimis în judecată. Instanţa de fond a decis, în iunie 2009, contopirea pedepselor, astfel că Duţă a primit o pedeapsă rezultantă de patru ani, cea mai mare dintre cele pronunţate, sporită cu un an, deci un total de cinci ani de închisoare, cu executare, plus interzicerea unor drepturi pe o perioadă de patru ani. Magistraţii Curţii de Apel Galaţi au decis şi confiscarea unui autoturism Mercedes care îi aparţinea lui Duţă şi obligarea acestuia la plata către stat a echivalentului în lei al sumei de 9.100 de dolari. În ultimul rând, fostul senator a fost obligat la plata a 3.000 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Dosarul Duţă

Potrivit procurorilor anticorupţie, în februarie 2002 Duţă s-ar fi oferit ca, în schimbul unor avantaje, să ajute un om de afaceri din Germania să obţină o serie de avize de la Ministerul Muncii. Duţă ar fi cerut 400 de euro pentru fiecare persoană care urma să obţină aprobare de a lucra în Germania, la respectivul patron. "Ulterior, în cadrul unei convorbiri telefonice, inculpatul i-a cerut omului de afaceri din Germania ca, în contul sumelor de bani negociate pentru obţinerea aprobărilor de la Ministerul Muncii, să-i fie trimis un autoturism Mercedes, cu motor diesel", se preciza în rechizitoriul PNA. Maşina ar fi fost cumpărată cu 38.500 de euro şi introdusă ilegal în România, în 21 aprilie 2002. La scurt timp, cunoştinţele din Bucureşti ale cetăţeanului german i-ar fi predat fostului senator maşina (un autoturism Mercedes de teren) în baza unui proces verbal depus la dosarul cauzei, se mai preciza în rechizitoriu. Duţă ar fi obţinut cinci aprobări de la Ministerul Muncii, în perioada februarie 2002-aprilie 2003, pentru ca 190 de muncitori să meargă la lucru în Germania. Procurorii susţin că funcţionarii ministerului nu au ştiut nici un moment despre faptul că Duţă primea ceva în urma demersurilor sale. Duţă ar fi declarat în fals că a plătit pentru maşină, ca să o poată înscrie în circulaţie şi - potrivit procurorilor - chiar ar fi încercat să eludeze plata taxelor vamale, ascunzînd, în acelaşi timp, provenienţa reală a maşinii. Duţă ar fi cerut bani şi bunuri şi unui alt administrator de firmă, în schimb obligîndu-se să rezolve şi pentru acesta plecarea în Germania a unui contingent de 35 de muncitori. În alte trei situaţii, "prevalându-se de calitatea sa de avocat - senator", Vasile Duţă ar fi promis unora din clienţii săi implicaţi în cauze penale că poate interveni pe lângă anchetatori sau magistraţi pentru a obţine soluţii favorabile. El le cerea clienţilor, în schimb, diferite sume de bani, fără a încheia contracte cu aceştia, afirma PNA. Astfel, Duţă ar fi pretins 5.000 de dolari, din care ar fi primit efectiv 3.500, promiţând revocarea unui mandat de arestare preventivă şi scoaterea de sub urmărire penală a unei persoane cercetate pentru complicitate la înşelăciune. După ce a fost angajat în dosar, Duţă organiza întâlniri cu anchetatorii şi, pentru a convinge, chema rudele clienţilor săi să vadă - de la distanţă însă - întâlnirea. În acelaşi an (2001), Duţă a făcut acelaşi lucru şi pentru două persoane condamnate pentru furt, cărora, în schimbul a 11.000 de dolari, le-ar fi promis că le obţine schimbarea încadrării juridice şi, implicit, o condamnare mai mică. Procurorii PNA susţineau că, după ce a primit banii, Duţă nu a mai răspuns la telefoanele rudelor condamnaţilor, nu a făcut nimic pentru aceştia şi nici nu a restituit banii. Procurorii PNA au mai stabilit că, alături de Duţă, în aceste fapte penale ar fi implicată şi avocata Vania Zabou.