Arestul la domiciliu, desfacerea căsătoriei la starea civilă şi nu în instanţă, acordul de recunoaştere a vinovăţiei sau răspunderea penală a minorilor de la 13 ani sunt doar câteva dintre modificările care apar în proiectele noilor coduri juridice. Săptămâna aceasta, parlamentarii au adus şi alte noutăţi şi au adoptat amendamente, în principal la Codul penal şi la cel de procedură penală. Astfel, a fost stabilită definiţia legitimei apărări, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte, în timp ce Ministerul Public a propus majorarea pedepsei pentru ucidere din culpă şi scăderea celei pentru pruncucidere.

Ca noutate absolută în România, proiectele noilor coduri aduc "arestul la domiciliu". Arestul la domiciliu prevede ca inculpatul să stea în propria casă pe o perioadă stabilită de judecător. Orice pas făcut în afara locuinţei este o încălcare a măsurii şi se pedepseşte. Inculpaţii ar urma să fie monitorizaţi prin GPS, arestul la domiciliu fiind considerat o măsură între arestul preventiv şi obligaţia de a nu părăsi localitatea. Instituţia "judecătorului de libertăţi" este o altă noutate şi presupune un magistrat desemnat special să se ocupe de măsurile privative de orice fel pentru inculpat. Acest judecător ar urma să dispună asupra tuturor măsurilor privative din cursul urmăririi penale, va putea dispune eliberarea sub control judiciar sau eliberarea pe cauţiune, arestul la domiciliu etc. De asemenea, este reglementată şi instituţia "acordului de recunoaştere a vinovăţiei". Potrivit acestuia, un acuzat care îşi recunoaşte vinovăţia şi colaborează cu anchetatorii scapă cu o pedeapsă mai mică. Alte modificări din Codul Penal prevăd ca limita de vârstă de la care minorii răspund pentru faptele lor să se modifice, de la 14 la 13 ani, părinţii care nu îşi lasă copiii să meargă la şcoală vor ajunge după gratii, în timp ce, în materie civilă, căsătoria în cazul soţilor fără copii minori în întreţinere va putea fi desfăcută la starea civilă şi nu în instanţă. Săptămâna aceasta, parlamentarii din subcomisia care analizează Codul Penal au stabilit şi definiţia pentru legitima apărare, ca fiind acea situaţie în care este respinsă, pe timpul nopţii, pătrunderea fără drept a unei persoane în locuinţa, curtea sau dependinţele altei persoane. O zi mai târziu a fost adoptat un amendament potrivit căruia se va considera legitimă apărare şi situaţia în care este respinsă, pe timpul zilei, pătrunderea prin efracţie, violenţă şi viclenie în locuinţă, dependinţă sau în locul împrejmuit ţinând de aceasta. Tot săptămâna aceasta parlamentarii care analizează Codul Penal au stabilit că persoana condamnată la închisoare pe viaţă va primi o pedeapsă de 30 de ani în cazul în care este în vârstă de peste 65 de ani. În prezent, persoanele cu vârste de peste 60 ani puteau să beneficieze de reducerea pedepsei de la închisoarea pe viaţă la detenţie pe 30 de ani. Pe de altă parte, Ministerul Public a propus majorarea pedepsei pentru uciderea din culpă şi a susţinut incriminarea incestului între fraţi, instituţia formulând, în acest sens, o serie de observaţii în legătură cu proiectul de Cod Penal. În privinţa articolului referitor la relele tratamente aplicate minorului, procurorii propun majorarea limitei maxime a pedepsei la 10 ani, întrucât practica din ultima perioadă demonstrează o "frecvenţă alarmantă a faptelor de acest gen, realitate care reclamă o înăsprire a tratamentului sancţionator".