Timp de doi ani, 37 de medici din cadrul Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Oradea au fost plătiţi pentru gărzile efectuate la sfârşit de săptămână mai mult decât prevede legea. "Greşeala" făcută de managerii instituţiei a ieşit recent la iveală şi a golit bugetul unităţii sanitare de aproape un miliard de lei. În vreme ce, prin neglijenţa unora, fondurile, şi aşa puţine, ale spitalului au ajuns la personalul medical, conducerea Maternităţii apelează la mila publică pentru dotarea cu aparatură medicală. "Greşeală" pe banii publici Plata pentru gărzile efectuate de cei 37 de medici la sfârşit de săptămână a fost calculată greşit, astfel că aceştia, în total, au încasat necuvenit în ultimii doi ani aproape un miliard de lei. Din cauza neglijenţei de care au dat dovadă cei responsabili, un medic care a efectuat o gardă la sfârşit de săptămână sau în timpul sărbătorilor legale a ajuns să fie plătit pentru 38 de ore, în loc de numai 27, cât era normal. Situaţia a fost descoperită accidental, iar acum conducerea Maternităţii va trebui să găsească o soluţie rapidă pentru a recupera aceste fonduri, cu atât mai mult cu cât o poprire pe salariu nu se poate face decât în urma unui titlu executoriu întocmit în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive, până la obţinerea căreia calea e destul de lungă. Situaţia pune însă sub semnul întrebării preocuparea de care dau dovadă managerii unităţii sanitare când vine vorba de bugetul acesteia. Astfel, în vreme ce fonduri importante au intrat, necuvenit, în buzunarele medicilor, Maternitatea a ajuns să apeleze la mila bihorenilor pentru achiziţionarea unui nou aparat de ventilaţie artificială, care să-i ţină în viaţă pe nou-născuţii cu probleme respiratorii. Mai mult, ultima investiţie importantă, în valoare de 500.000 de dolari, a fost efectuată la Spitalul de Obstetrică-Ginecologie în anul 1996. Motivul invocat de-a lungul timpului atât pentru datoriile acumulate de unitatea sanitară, cât şi pentru lipsa aparaturii medicale necesare a fost unul singur: lipsa fondurilor. Şi nici nu e de mirare că acestea lipsesc, câtă vreme ele au fost împărţite cu mână largă medicilor, nu neapărat din colegialitate de breaslă, ci mai degrabă din dezinteres. Şi debitori, şi creditori Plata în plus nejustificată a orelor de gardă şi faptul că vor fi nevoiţi, într-un fel sau altul, să restituie aceşti bani nu este însă singura problemă a medicilor din cadrul Maternităţii orădene. Astfel, 15 dintre ei sunt şi cadre didactice, având contract de muncă atât cu Universitatea Oradea, cât şi cu Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie. Cu toate acestea, în ultimii ani, medicii respectivi nu au beneficiat, aşa cum era legal, de concedii de odihnă sau de boală plătite, ori de alte sporuri. Există însă şi excepţii de la această regulă. Astfel, conform unor surse din cadrul unităţii sanitare, managerul spitalului, dr. Liana Antal, şi directorul medical, dr. Valeria Filip, ambele cadre didactice, sunt singurele persoane care, spre deosebire de colegii lor, s-au bucurat în voie de toate prevederile Codului Muncii. Nemulţumiţi de această stare de fapt, medicii au cerut lămuriri Autorităţii de Sănătate Publică Bihor. Potrivit unei adrese transmise de ASP, "personalul contractual poate cumula mai multe funcţii, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare pentru fiecare dintre acestea, respectiv salariul de bază, salariul de merit, indemnizaţie de conducere, spor de vechime, indemnizaţie de concediu de odihnă, de boală şi de celelalte drepturi prevăzute de actele normative în vigoare". Conform aceloraşi surse, după emiterea adresei ASP, managerul spitalului a completat în grabă acte adiţionale la contractele individuale de muncă ale medicilor universitari, care conţineau clauzele "omise", însă efectul acestora nu acţionează retroactiv. Paradoxal, medicii ar trebui acum, pe de o parte, să restituie banii primiţi necuvenit pentru orele de gardă, dar pe de altă parte, ar trebui să primească banii pentru sporurile şi concediile de odihnă şi de boală neplătite de-a lungul timpului, sumele fiind, în cele mai multe dintre cazuri, sensibil simetrice. Dat fiind faptul că, în ciuda strădaniilor noastre, dr. Liana Antal, managerul spitalului, nu a putut fi contactată pentru a-şi exprima părerea vizavi de aspectele semnalate, rămâne de văzut cum va înţelege conducerea unităţii sanitare să gestioneze această situaţie. Sau, de ce nu, poate ne va informa ASP cum intenţionează să soluţioneze criza financiară de la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie...