Comunităţile umane sunt entităţi vii care îşi au propria lor istorie, izvorâtă dintr-o dinamică firească. Perenitatea unităţii lor este dată de evenimentele specifice şi unice moştenite din moşi-strămoşi, ocazii la care sunt evocate amintiri, se reînnoiesc prietenii şi colaborări, sunt cinstiţi oamenii de vază ai comunităţii, precum şi eroii care s-au jertfit pentru ţară şi neamul românesc.

Un astfel de eveniment au trăit locuitorii satului Tinăud, aparţinător oraşului Aleşd, duminică, 25 mai, când, la iniţiativa Consiliului Local şi a Primăriei oraşului Aleşd, a fost decernat în mod public titlul de Cetăţean de Onoare al satului şi oraşului Aleşd d-lui prof. univ. dr. Florian Bercea, fiu al acestui sat. În alocuţiunea de început, Zeno Ţipţer, primarul oraşului, a sintetizat biografia eminentului om de ştiinţă, care, în perioada cât a ocupat mai multe demnităţi publice, precum cele de parlamentar şi ministru, şi-a îndreptat atenţia spre comunitatea din care a provenit, încercând şi reuşind să ajute la rezolvarea unor necesităţi sociale şi de infrastructură prin investiţii importante. Astfel, şi-a adus contribuţia la modernizarea actualului edificiu al Vămii Borş, la modernizarea Creşei şi Spitalului de Copii din Oradea, la începerea construirii Spitalului din Aleşd, la construirea podului peste Criş între Tinăud şi Ortiteag etc. Întreaga activitate a profesorului şi specialistului în finanţe Florian Bercea a fost evocată de prof. univ. dr. Iosif Robi Urs, rectorul Universităţii "Titu Maiorescu" din Bucureşti, prin intermediul consilierului său personal. Aceleaşi aprecieri deosebite au fost rostite de conf. univ. dr. Nicolae Suciu, Ilie Bolojan şi Dumitru Faur, din partea locuitorilor satului Tinăud. În cuvântul său de mulţumire, sărbătoritul, copleşit de emoţii, a mulţumit iniţiatorilor acestui eveniment pentru onoarea ce i-a fost acordată şi a dezvăluit apoi celor prezenţi câteva dintre crezurile care l-au călăuzit în viaţă, sfătuindu-i pe cei tineri să le urmeze. Iată câteva dintre acestea: discreţia şi modestia nu strică dacă sunt în exces; fără exces de vorbe, ci de fapte; sunt oameni care trăiesc ca şi când nu ar muri niciodată şi mor ca şi când nu ar fi trăit; copiii au nevoie de mai puţine sfaturi şi de mai multe exemple sau pilde; cuvintele ne învaţă, iar exemplele ne pun în mişcare; numai o iubire există în lume care nu se termină niciodată - iubirea părintească. Cei prezenţi au reacţionat prin aplauze la această lecţie de morală şi civism.