Reinaugurare a Momenumentului victimelor Holocaustului Ieri, 9 noiembrie, o mulţime tăcută - câteva sute de suflete, din cele aproximativ 8000 care alcătuiesc, azi, Comunitatea Evreilor din Oradea - a venit să-şi plece frunţile la Monumentul reinaugurat în memoria conaţionalilor care au căzut victime intoleranţei şi atrocităţilor fascisto-horthyste din timpul celui de-al doilea război mondial, în lagărele de exterminare. Ritmul inimilor emoţionate parcă scrie, cu litere roşii, pe lumina palidă şi rece care tremură în gândurile celor prezenţi. Remember înfiorat de tristeţea strivită între ani: "Din cei peste 32.000 de etnici evrei orădeni deportaţi în anii războiului, s-au mai întors acasă doar 2.500. Ei au ridicat acest simbol al neuitării veşnice - a părinţilor, fraţilor, rudelor şi prietenilor lor martirizaţi de cei fără inimă şi fără Dumnezeu în anul 1946. Astăzi, îl reinaugurăm - cu unele renovări ce i-au fost aduse - după 57 de ani, din iniţiativa şi cu sprijinul Fundaţiei americane ?Lampert Family?, pentru care exprimăm mulţumirile şi recunoştinţa noastră" - a spus, între altele, preşedintele Comunităţii Evreilor din Oradea, ing. Felix Koppelmann. Au mai luat cuvântul: primarul municipiului Oradea, ing. dr. Petru Filip ("Acest simbol al neuitării celor care au suferit şi au murit în Holocaust trebuie să ne atragă atenţia ca asemenea erori să nu se mai întâmple niciodată. Oradea este un oraş în care Comunitatea Evreiască şi-a pus amprenta asupra istoriei şi devenirii sale culturale, ştiinţifice, arhitecturale şi chiar sociale, iar astăzi, administraţia locală face eforturi să-i ajute în rezolvarea problemelor comunitare"), Norbert Lampert ("Astăzi, ne amintim cu pioşenie de cei care au pierit în lagăre, să ne amintim de ei întotdeauna şi să învăţăm din lecţia lor civică de înţelegere, generoizitate şi toleranţă. Noi, Fundaţia ?Lampert Family?, ne angajăm şi pentru alte proiecte în amintirea celor care au pierit nevinovaţi, cărora ne închinăm cu nestinsă smerenie"), prof. univ. arh. Benedek Tiberiu ("41 dintre rudele mele apropiate au fost deportate, şi numai două s-au mai întors. Ani de zile m-am străduit să uit, dar nu este posibil... Acest moment este dovada neuitării noastre, şi ne bucurăm, iată, că acum, prin reprezentanţii săi, întreg municipiul este alături de noi"). Rugăciunea în faţa monumentului - cu inscripţii în limbile română, ebraică, engleză şi maghiară - a fost oficiată de către Adl?r Iosif, prim cantor al Templului Coral Evreiesc din Bucureşti. În încheierea manifestării, Corul Comunităţii Evreieşti din Oradea a prezentat un program artistic. ŞALOM ALEHEM!...