Municipiul Salonta a sărbătorit Învierea Mântuitorului Iisus Hristos. Comunităţile creştine, ortodoxă, catolică, reformată, baptistă română (pastor Aurel Galchiş, pastor Florin Cociubei) şi maghiară (pastor Josef Kovacs), penticostală şi adventistă, au marcat prin evenimente religioase speciale momentul Învierii din morţi a Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos. Primarul municipiului Salonta, ing. Torok Laszlo, a adresat locuitorilor oraşului cosmopolit salutul frăţesc: "Hristos a Înviat! - Adevărat a Înviat!" şi "Krisztus feltámadt! - Valóban feltámadt!".

Cele două parohii ortodoxe din Salonta au săvârşit Liturghia Învierii în chemarea clopotelor şi în ritmul bătăilor de toacă, iar la ora 00:00 a Zilei de Paşti (4 aprilie 2010), creştinii ortodocşi au primit Lumina cea Adevărată din lumânările preoţilor parohi. Peste 400 de credincioşi, majoritatea tineri, au fost prezenţi în noaptea Învierii la cele două biserici ortodoxe din Salonta. Duminica Paştelui a îmbrăcat oraşul în sărbătoare. Reformaţi, ortodocşi, catolici, protestanţi şi neoprotestanţi deopotrivă au făcut lăcaşurile de închinare neîncăpătoare, iar cântece şi imnuri de slavă au răsunat în toate bisericile creştine. Preotul paroh Nicolae Marian, de la Biserica Mare Ortodoxă cu hramul "Înălţarea Domnului" din Salonta, în colaborare cu Asociaţia ortodoxă "Sf. Nicolae, ocrotitorul săracilor", a oferit celor prezenţi 2.500 de ouă roşii, cozonaci şi peste 300 de pachete cu alimente şi dulciuri pentru familiile nevoiaşe din municipiul Salonta. În a doua zi de Paşti, tinerii reformaţi şi catolici au mers la stropit cu parfum tinerele fete. Obiceiul stropitului de Paşti a fost adus în Transilvania în perioada Evului Mediu de saşii din zona Sibiului. De aici, tradiţia s-a răspândit în toate zonele locuite de germani, iar prin aculturaţie, tradiţia a fost preluată de maghiari, iar mai târziu s-a răspândit în toate comunităţile reformate şi catolice din Salonta, unde obiceiul a fost adoptat şi de români. Tinerele îi recompensează pe tineri cu ouă roşii, cozonac şi vin. Se spune că fetele care au fost stropite vor avea noroc tot anul, iar bărbaţii care uită de acest obicei vor fi urmăriţi de ghinion. În trecut, obiceiul era ca fetele să fie stropite cu apă de fântână.