La Salonta, nicicum nu este bine. Dorinţa românilor minoritari din micul târg de frontieră de a schimba denumirea Colegiului Naţional de limba română din „Arany Janos" în „Dacia" naşte patimi nebănuite în presa de limba maghiară din România. Şi cum fum fără foc nu iese, „piromanul" de serviciu pare a fi ascuns sub Tricolorul românesc, printre cei aleşi să vegheze la buna convieţuire între români şi maghiari.

Ziarul de limba maghiară „Kronika", atât de îndrăgit de etnicii lui Arany Janos, lansează în această săptămână o ştire „fumigenă", meşteşugită cu un profesionalism vădit tendenţios. Textul cu pricina riscă să inflameze şi mai mult timida comunicare româno-maghiară, deoarece „cireaşa de pe tort" este pusă chiar de edilul şef al municipiului Salonta, ing. Torok Laszlo. Reproducem pentru cititorii de limba română ai ziarului nostru textul publicat în Kronika de ziarista Nagy Orsolya, cu titlul: „Arany Janos poate să devină Dacia?" Cetăţenii români iubitori de limbă maghiară pot accesa articolele „Nem kérnek a Daciából Nagyszalontán" şi „Arany János helyett Dacia?" la adresa: http://www.kronika.ro:

„Colegiul din Salonta poate să-şi schimbe numele în cazul în care Ministerul Educaţiei aprobă decizia Consiliului local. Mulţi dintre locuitorii maghiari ai oraşului se simt indignaţi de faptul ca această clădire impunătoare, care până în momentul de faţă este casa gimnaziului Arany Janos, fiind proiectată de arhitectul şef Szekely Laszlo şi la a cărei intrare se află bustul gigantului poet, să poarte numele unei provincii romane. După cum am aflat, UDMR încearcă să împiedice această schimbare de nume. Gimnaziul Arany Janos din Salonta s-a împărţit în două, începând din luna septembrie a acestui an şcolar. Majoritatea locuitorilor maghiari au fost revoltaţi de faptul că imobilul, mai vechi de o sută de ani, a fost acordat secţiei române de către Ministerul Educaţiei din Bucureşti, pe când secţia maghiară a şcolii a fost nevoită să-şi desfăşoare activităţile în mai multe încăperi ale clădirii. Torok Laszlo, primar, a declarat ziarului Kronika că conducerea maghiară a şcolii a fost de acord cu împărţirea şcolii, fiindcă oricum nu erau elevi suficienţi. Pe de altă parte, a fost important faptul ca activitatea şcolară să se desfăşoare în clădirea nu demult recuperată de la biserica reformată locală, unde pe vremuri a învăţat şi mai târziu a predat Arany Janos. Conducerea  UDMR aprobă indignarea locuitorilor maghiari, deoarece conducerea română a şcolii putea să aleagă un nume dintre personalităţile literare, ca de exemplu Teodor Neş, pedagog român, important personaj din cultura bihoreană, care a studiat în limba maghiară la secţia de drept a liceului Arany Janos la începutul secolului trecut. Şcoala s-ar mai putea numi şi regele Carol al II-lea sau regele Mihai I, care încă trăieşte şi a mai dat nume acestei scoli în anii 30 ai secolului trecut. Domnul Torok a mai declarat că  UDMR nu va fi de acord cu schimbarea denumirii până când Ministerul Educaţiei nu va aproba acest lucru. El crede că această schimbare de nume este un mesaj destinat maghiarilor: acesta este pământ românesc!"

Răspunsul la părerile personale ale edilului şef din Salonta a fost dat luna trecută, când, în turul al doilea, corpul profesoral al colegiului a ales varianta „Dacia" care a ieşit câştigătoare cu 46 de voturi. Pentru varianta „Regele Mihai I" au fost acordate 27 de voturi, un vot fiind alb. „Piatra de temelie a tot ce înseamnă România a pornit de la daci. Astfel, Dacia este un nume care îndeamnă la meditaţie şi respect şi nu poate fi umbrit de numele vreunui muritor", se menţiona în argumentarea alegerii denumirii „Dacia". Rezultatul votului şi toată documentaţia aferentă au fost transmise la Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor pentru a fi avizate. Dosarul va fi apoi transmis Ministerului Educaţiei, care va emite Ordinul de numire, declara presei directorul colegiului, prof. Liviu Galea. Probabil, noul nume - Colegiul Naţional „Dacia" Salonta - ar urma să fie atribuit oficial începând cu anul şcolar viitor. Mai mulţi profesori salontani care cunosc istoria necenzurată poziţionează originea regilor Mihai I de România - Principe de Hohenzollern şi Carol al II-lea în teribila Casă regală a hohenzollernilor. Aceştia considerau, la momentul votului, că schimbarea denumirii colegiului naţional din „Arany Janos" în „Regele Mihai I" sau „Regele Carol II" nu ar fi însemnat decât schimbarea numelui unui maghiar cu un austro-ungar. Capilolul 6 din „Nota privind organizarea şi restructurarea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat - Nr. 44425 din 11.11.2008 a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului din România" prezintă calea legală care este urmată în privinţa schimbării denumirii unui colegiu naţional.

Voci temerare din Salonta văd o rezolvare mai simplă a confuziei istorico-culturale: deoarece Colegiul Naţional „Arany Janos" se află în interiorul graniţelor României, iar vecinilor maghiari le place atât de mult să traducă toate cuvintele în limba naţională, câţiva români de bună-credinţă din Salonta propun directorului Liviu Galea să menţină vechea denumire a şcolii, dar tradusă în limba română, „adică limba în care sunt tipărite bancnotele pentru salariile profesorilor, ale primarului şi ale consilierilor locali salontani, indiferent de etnie". Cine s-ar mai necăji dacă, în loc de Colegiul Naţional „Arany Janos", s-ar spune pe româneşte Colegiul Naţional "Ioan Aur"?