Ieri, la Salonta, a avut loc un eveniment cu profunde semnificaţii pentru buna coabitare dintre etniile de pe teritoriul Bihorului: inaugurarea Muzeului Ţăranului Român. Punctul muzeistic a fost ridicat în memoria strămoşilor actualilor locuitori de naţionalitate română din Salonta, veniţi din zona Beiuşului, în anul 1927, mai ales din aşezările Ferice, Budureasa, Câmpani şi Roşia.

Ideea înfiinţării unui muzeu al ţăranului român în municipiul Salonta a apărut în urmă cu doi ani, iar la 4 iunie 2006 a fost pusă piatra de temelie a muzeului. Proiectul a fost finanţat de Consiliul Judeţean Bihor cu o sumă de 600 milioane lei vechi. Punctul muzeistic cuprinde o casă tradiţională din lemn, cu tindă, târnaţ şi o cameră, unde sunt expuse obiecte de ceramică, ţesături şi mobilier. Casa ţărănească a fost strămutată din zona Roşia, fiind veche de 170 de ani. Sute de salontani au participat ieri la inaugurarea Muzeului Ţăranului Român. Printre invitaţi s-au numărat Prea Sfinţia Sa Sofronie Drincec, episcopul ortodox al Oradiei, Bihorului şi Sălajului, deputaţii Cornel Popa şi Valeriu Boeriu, prefectul şi subprefectul judeţului Bihor, Mircea-Teodor Ghitea, respectiv Todor Albert, Lucia-Ana Varga, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Claudia Vlaş, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea, consileri locali şi judeţeni, precum şi primari şi viceprimari din zonă. Manifestarea a debutat cu intonarea Imnului de Stat al României, după care, un sobor de preoţi a săvârşit slujba religioasă de binecuvântare a muzeului, după care, prefectul judeţului Bihor, Mircea-Teodor Ghitea, Ioan Sala, iniţiatorul proiectului, şi primarul Salontei, Torok Laszlo, au tăiat panglica aşezământului muzeal. În continuarea festivităţii inaugurale, invitaţii de onoare au ţinut alocuţiuni, după care a avut loc un interesant spectacol artistic. Au urcat pe scenă Ansamblul folcloric "Mlădiţe de Tezaur" al Casei de Cultură "Ioan Ciordaş", din Beiuş, Tinu Vereşezan, Văru' Săndel şi Vasile Coca.