Liberalii au câştigat atât fotoliul de primar al municipiului Oradea, cât şi pe cel de preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor. Mai mult, PNL Bihor a obţinut cel mai mare procent din voturile valabil exprimate duminică pentru CJ Bihor, unde va fi reprezentat de 10 consilieri. Potrivit Biroului Electoral Judeţean, rezultatele finale ale scrutinului din 1 iunie îl indică pe Radu Ţîrle drept viitor preşedinte al CJ Bihor pentru următorii patru ani, el fiind votat de 27,93% dintre alegători, în timp ce PNL a fost votat de 25,04% dintre bihoreni.

Zece consilieri judeţeni pentru PNL
Preşedintele BEJ, Loreley Mirea, a anunţat că prezenţa la vot în judeţul Bihor a fost de 54,09%, în Oradea fiind de doar 39,48%. Din cei 276.852 de alegători care au trecut pragul secţiilor de votare duminică, 73.193 au votat pentru Radu Ţîrle, ceea ce reprezintă un procent de 27,93%. Liberalul a fost urmat de candidatul UDMR, actualul preşedinte al CJ Bihor, Alexandru Kiss, care a fost votat de 60.616 bihoreni (23,13%), şi de actualul vicepreşedinte Ştefan Seremi (PD-L) care a primit 60.292 voturi (23,01%). La partide, PNL, care a obţinut 25,04%, a fost urmat de PD-L, cu 23,34% din voturi, UDMR - 22,46% şi de PSD cu 13,55%. Restul partidelor nu au reuşit să treacă de pragul electoral de 5%. În urma rezultatelor înregistrate, viitorul Consiliu Judeţean va fi format din 10 liberali, nouă democrat-liberali, nouă reprezentanţi ai UDMR şi şase ai PSD. Proaspăt ales preşedinte al CJ Bihor, Radu Ţîrle a anunţat că primele măsuri pe care le va lua după ce va fi validat în funcţie va fi efectuarea unei analize a activităţii Consiliului Judeţean şi a instituţiilor din subordine. De asemenea, Ţîrle susţine că va discuta cu fiecare primar în parte despre problemele din fiecare unitate administrativ-teritorială în parte, despre priorităţile acestora şi despre proiectele aflate în derulare. "Nu voi avea favoriţi, nu voi dezavantaja pe nimeni în realizarea proiectelor de dezvoltare. Voi fi preşedintele tuturor, chiar şi al celor care nu m-au votat", a declarat Radu Ţîrle. Acesta a precizat că le va cere consilierilor judeţeni care au firme sau colaborează cu Consiliul Judeţean să aleagă între calitatea de ales şi poziţia pe care o au la firmele respective. Liberalul promite că instituţia pe care o va conduce va fi deschisă pentru investitori, achiziţiile publice vor fi transparente, iar în cazul lucrărilor prost executate şi a termenelor nerespectate vor fi aplicate sancţiuni, care vor fi precizate clar în contracte.

Doar patru partide reprezentate în CJ Bihor
Viitorul Consiliu Judeţean va fi format din reprezentanţi a doar patru partide politice (PNL, PD-L, UDMR şi PSD), PRM nemaiatingând pragul electoral. Numele noilor consilieri judeţeni va fi aflat abia în cadrul şedinţei de investitură, însă, în linii mari, componenţa viitorului CJ Bihor poate fi dedusă din listele cu care partidele politice s-au prezentat la scrutinul din 1 iunie. PNL, care va fi reprezentat în CJ de zece persoane, faţă de şapte locuri câte i-au revenit în urma alegerilor din iunie 2004, a anunţat că îşi va stabili consilierii în funcţie de rezultatele obţinute de organizaţiile locale, ordinea pe listă nefiind concludentă. PD-L va avea şi în mandatul 2008-2012 nouă consilieri judeţeni, care, potrivit ordinii pe lista de candidaţi, vor fi Ştefan Seremi, Gavrilă Ghilea, Gavril Grebenişan, Nicolae Aniş, Florian Oros, Dumitru Frese, Ionel Avrigeanu, Voicu Bogdan şi Ştefan Dulău. Spre deosebire de alegerile locale din 2004, când a obţinut 10 locuri în CJ Bihor, UDMR va avea doar nouă consilieri judeţeni: Alexandru Kiss, Szabo Odon, Bradacs Aliz, Kiss Sandor Elek, Gavrucza Tiberiu, Lorincz Francisc, Olah Sandor, Sarkozi Alexandru şi Hodgyai Edit. PSD va avea cu un consilier judeţean mai puţin decât în mandatul trecut, urmând să fie reprezentat de şase persoane: Mihai Bar, Alexandru Retegan, Viorel Iuhas, Ovidiu Copil, Ioan Mang şi Ioan Radu.

49 de primari aleşi duminică
În ceea ce priveşte alegerile pentru cele 101 fotolii de primar din judeţ, 49 au fost adjudecate din primul tur de scrutin. UDMR a obţinut 17 dintre ele, 16 au revenit liberalilor, 12 - democrat-liberalilor şi patru - social-democraţilor. Primarii aleşi din primul tur sunt Ilie Bolojan (PNL) la Oradea, Torok Laszlo (UDMR) la Salonta, Zeno Ţipţer (PNL ) - Aleşd, Kovacs Zoltan (UDMR) - Valea lui Mihai, Barcui Barna (UDMR) - Abrămuţ, Teodor Matica (PNL) - Avram Iancu, Nagy Gizela (UDMR) - Biharia, Sorin Groza (PNL) - Boianu Mare, Sorin Sarca (PD-L) - Borod, Batori Geza (UDMR) - Borş, Adrian Mateaş (PNL) - Bratca, Gaspar Gyula (UDMR) - Buduslău, Augustin Sărăcuţ (PNL) - Bulz, Ioan Roman (PSD) - Cefa, Vitalyos Barna (UDMR) - Cetariu, Alexandru Niri (UDMR) - Cherechiu, Zatyko Stefan (UDMR) - Ciuhoi, Raul Bocşe (PNL) - Câmpani, Teodor Mocioran (PD-L) - Curăţele, Victor Filip (PNL) - Derna, Gheorghe Bogdan (PSD) - Drăgăneşti, Ioan Paşca (PNL) - Girişu de Criş, Daniel Cioloş (PD-L) - Holod, Mihai Faur (PD-L) - Husasău de Tinca, Ioan Popa (PD-L) - Lunca, Gavril Costa (PD-L) - Măgeşti, Flore Bocşe (PD-L) - Olcea, Somogyi Ludovic (UDMR) - Paleu, Ioan Mascaş (PSD) - Pocola, Ioan Şora (PNL) - Pomezeu, Alecsandru Dărăban (PNL) - Răbăgani, Gheorghe Bota (PD-L) - Rieni, Florin Bonca (PNL) - Roşia, Kelemen Zoltan (UDMR) - Roşiori, Aurel Popa (PD-L) - Săcădat, Porsztner Sarolta (UDMR) - Sălacea, Nagy Miklos (UDMR) - Sălard, Lucian Popuş (PD-L) - Sânmartin, Ioan Mărcuş (PD-L) - Sântandrei, Balazsi Iosif (UDMR) - Şimian, Augustin Albert (PD-L) - Şinteu, Doru Gabor (PNL) - Şuncuiuş, Bordas Carol (UDMR) - Tarcea, Szucs Ferenc (UDMR) - Tămăşeu, Ioan Bulzan (PNL) - Tulca, Bujor Chirilă (PSD) - Ţeţchea, Dorel Cosma (PNL) - Vadu Crişului, Beke Vasile (UDMR) - Viişoara şi Vasile Cociuba (PNL) - Vârciorog.

Turul doi în 52 de localităţi
În alte 52 de unităţi administrative primarul va fi stabilit în urma celui de-al doilea tur de scrutin. Astfel, în Beiuş se vor întâlni, în turul doi, Adrian Domocoş (PNL) şi Silviu Odobasianu (PSD), Marghita - Pocsaly Zoltan (UDMR) şi Dorel talpoş (PD-L), Nucet - Costel Sârghie (PD-L) şi Mircea Tuduce (PSD), Săcueni - Beres Csaba (UDMR) şi Florin Bogdan (PSD), Ştei - Ioan Lucaciu (PD-L) şi Mihai Harn (PNL), Vaşcău - Florin Porge (PD-L) şi Adrian Ciucean (PSD), Abram - Gabriel Nuţaş (PNL) şi Emanoil Bocşan (PD-L), Aştileu - Crăciun Dudaş (PNL) şi Dorel Mnerea (PSD), Auşeu - Nicolae Botici (PNL) şi Dorel Ţap (PD-L), Balc - Arsenie Maroşan (PD-L) şi Daroczi Mihai (UDMR), Batăr - Gheorghe Bondar (PD-L) şi Ioan Mughiuruş (PNL), Brusturi - Ioan Petruţ (PNL) şi Eugen Marina (PSD), Budureasa - Vasile Olea (PNL) şi Gheorghe Lazăr (PD-L), Bunteşti - Sorin Degău (PD-L) şi Marius Popa (PSD), Căbeşti - Ioan Lăzău (PD-L) şi Dumitru Blaj (PNL), Căpâlna - Gheorghe Vid (PSD) şi Nicolae Birău (PIN), Cărpinet - Gligor Ţigan (PSD) şi Gheorghe Ienciu (PD-L), Ceica - Florin Corb (PD-L) şi mIhai Buhaş (PNL), Chişlaz - Tripo Ştefan (UDMR) şi Dutkas Gavril (PNL), Ciumeghiu - Gheorghe Huple (PNL) şi Szelle Coloman (UDMR), Cociuba Mare - Ioan Irimie (PD-L) şi Mihai Sferle (PNL), Copăcel - Costantin Buda (PC) şi Liviu Gurău (PNL), Criştioru de Jos - Nicolae Onica (PD-L) şi Milu Filip (PSD), Curtuişeni - Kovacs Zoltan (UDMR) şi Holczli Sandor (independent), Diosig - Bacso Laszlo (UDMR) şi Iosif Pîrvu (PD-L), Dobreşti - Nicolae Neag (PD-L) şi Valentin Vesa (PNL), Drăgeşti - Sabina Fărcuţa (PD-L) şi Gheorghe Vlad (PC), Finiş - Vura Albert (UDMR) şi Ioan Man (PNG- CD), Gepiu - Aurel Bejan (PD-L) şi Teodor Hălmăgean (PC), Hidişelu de Sus - Adrian Petroi (PNL) şi Doru Berdie (PSD), Ineu - Ioan Şanta (PNL) şi Dumitru Togor (PSD), Lazuri de Beiuş - Ştefan Bogoşel (PNL) şi Marţian Lupaş (PSD), Lăzăreni - Florian Flonca (PNL) şi Valentina Codrean (PD-L), Lugaşu de Jos - Sorban Levente (UDMR) şi Mircea Tanc (PNL), Mădăras - Dan Tiurbe (PD-L) şi Dumitru Codrea (independent), Nojorid - Mircea Crainic (PNL) şi Petru Baba (PSD), Oşorhei - Ioan Pop (PNL) şi Lakatos Rozalia (UDMR), Pietroasa - Saveta Oşvat (PD-L) şi Cornel Pilea (PC), Popeşti - Iosif Iuhaneac (PD-L) şi Adrian Maga (PSD), Remetea - Ionel Rif (PSD) şi Nicolae Bodea (PNL), Sâmbăta - Mircea Carţiş (PSD) şi Călin Borza (PD-L), Sânnicolau Român - Alexandru Maghear (PSD) şi Dumitru Maghiar (PD-L), Sârbi - Ioan Rus (PSD) şi Nicolae Ghiuro (PNL), Spinuş - Pavel Oros (PD-L) şi Gheorghe Creţ (PSD), Suplacu de Barcău - Nicolae Tivadar (PNL) şi Eugen Moldovan (PD-L), Şoimi - Eugen Iovan (PSD) şi Ioan Handru (PNL), Tărcaia - Aurel Ille (PD-L) şi Antal Peter (UDMR), Tăuteu - Vincze Nandor (UDMR) şi Ioan Baliban (PD-L), Tileagd - Adrian Codrean (PNL) şi Liviu Popa (PSD), Tinca - Teodor Coste (PNL) şi Lenuţa Mercea (PD-L), Toboliu - Pavel Maier (PNL) şi Gheorghe Abrudan (PD-L), Uileacu de Beiuş - Ioan Balint (PD-L) şi Gheorghe Cuciula (PC). Singurul capitol la care PD-L stă cel mai bine este cel al consilierilor locali. Din cele 1.267 de mandate de consilieri locali, democrat-liberalii au obţinut 305, PNL - 296, UDMR - 266, PSD - 207, PC - 50 şi PRM - 36.