Specialiştii români au fost total ignoraţi de toate guvernele care au oferit pe tavă bogăţia subsolului din Apuseni. Deşi există o documentaţie amănunţită privind zăcământul de la Roşia Montană, statul român nu a inclus şi metalele rare în contractul cu RM Gold Corporation. Specialiştii români atrag atentţia şi asupra uriaşei păcăleli cu locurile de muncă create în zonă.

Valoarea aurului şi argintului de la Roşia Montană este depăşită de valoarea metalelor rare aflate în acelaşi zăcământ, potrivit geologului Aurel Sântimbrean, care a fost peste 20 de ani, până în 1987, şef la exploatarea minieră de stat din localitate. „Zăcămintele de titan, germaniu, arseniu, molibden, vanadiu, nichel, cobalt, galiu şi wolfram sunt evidenţiate calitativ şi cantitativ în documentaţia pe care Roşia Montana Gold Corporation a cumpărat-o de la Agenţia Naţională de Resurse Minerale", a afirmat Sântimbrean, citat de Agerpres.ro.

Metalele rare şi valoarea lor economică

Geologul a amintit că titanul este folosit în combinaţii cu fierul, vanadiul, molibdenul, printre alte elemente, cu scopul de a produce aliaje puternice şi uşoare pentru industria aerospaţială, uz militar, proteze medicale, implanturi ortopedice şi dentare, bijuterii, telefoane mobile. De asemenea, germaniul - care se găseşte în natură în cantităţi mici, dar este ideal în industria electronică - se utilizează la fabricarea semiconductoarelor. Molibdenul este folosit în industria grea pentru creşterea durităţii şi elasticităţii oţelului. Aliajele cu molibden sunt folosite la fabricarea avioanelor, rachetelor, în industria petrolieră drept catalizator pentru înlăturarea sulfului, în producerea lămpilor cu halogeni şi în medicina nucleară. Vanadiul este utilizat la obţinerea de oţeluri speciale necesare pentru utilaje de mare viteză. Geologul Sântimbrean cunoaşte în detaliu zăcămintele din perimetrul minier şi consideră că Guvernul a acţionat „într-o totală necunoştinţă de cauză, niciunul dintre specialiştii români de renume nefiind consultat nici în privinţa zăcămintelor rare de la Roşia Montană, nici în privinţa aşa-zisei relansări a mineritului".

„Mineritul pe stil vechi nu se va mai practica niciodată", susţine Sântimbrean, fostul director al exploataţiei de stat considerând că exploatarea pe bază de cianuri nu înseamnă relansarea mineritului, iar vechea meserie de miner nu se va mai practica. „Minerii cred că vor practica vechea lor meserie de până în 1990. Este absolut fals. Firma străină va veni cu personalul şi utilajele sale, cu tehnologii diferite de vechile practici miniere. Străinii vor fi bine plătiţi, iar românii vor fi modeştii oameni de serviciu ai companiei", a spus Aurel Sântimbrean.

Lacul de decantare otrăveşte mediul

Geologul evidenţiază că pe marginea unui lac cu toxine periculoase nu se poate trăi sănătos, cianura afectând ireversibil organismul uman, compusul cel mai periculos fiind acidul cianhidric, care, fiind un gaz, este inhalat.  „Pe marginea unui lac de cianuri nu se poate face nici agricultură, nici turism. Iar patrimoniul natural, arheologic şi arhitectural, care sunt atracţiile turistice ale zonei, vor fi distruse", a spus Sântimbrean. El s-a mai arătat revoltat şi de „turismul parlamentar practicat în aceste zile la Roşia Montana, lipsit de bun simţ", politicienii preferând să ia „o masă copioasă cu cei de la Gold Corporation", dar să nu meargă la Muzeul Mineritului, deschis în 1981, care este unic în România şi chiar şi în Europa, pentru a aniversa 1850 de ani de atestare documentară a localităţii şi a mineritului.