Sala mare a Prefecturii Bihor a găzduit recent o dezbatere publică pe tema celor două noi reactoare pe care Ungaria vrea să le construiască la centrala nuclear-electrică de la Paks. La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi ai Guvernului Ungariei, ai Ministerului Mediului din România, dar şi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

"Sunt bucuros că această dezbatere are loc la Oradea. Aş fi vrut însă să fie prezenţi mai mulţi cetăţeni. Nutresc speranţa că tot ce se va discuta aici se va implementa şi că toate riscurile se vor discuta aici nu pe internet pe forumuri, pe Facebook", a declarat prefectul Claudiu Pop în debutul dezbaterii care ar fi trebuit amânată cu o oră şi jumătate din cauză că la întâlnire nu a participat niciun reprezentant al cetăţenilor. Până la urmă, au considerat că ziariştii sunt reprezentanţii cetăţenilor, aşa că au început dezbaterea. Gabriela Osiceanu, şef serviciu evaluare impact din cadrul Ministerului Mediului, care a moderat întâlnirea, a menţionat că românii au termen până în data de 15 octombrie pentru a depune observaţii pe baza proiectului de construire a celor două reactoare noi de la centrala nucleară de la Paks. Şeful autorităţii de autorizare din Ungaria a prezentat paşii făcuţi până acum pentru obţinerea autorizaţiei, menţionând, totodată, că 30 de ţări au fost solicitate pentru realizarea studiului de impact, 10 dintre acestea fiind de acord. De asemenea, el a precizat că au avut loc consultări internaţionale în Croaţia şi Austria, Oradea fiind a treia localitate unde acestea se desfăşoară. Urmează Timişoara şi Bucureşti, după care vor fi organizate consultări în Slovenia, Ucraina, Germania şi Serbia. Încheierea procedurii de autorizare va avea loc abia după finalizarea tuturor consultărilor. Cel care a prezentat proiectul a fost Aszodi Attila, reprezentant al cabinetului primului ministru al Ungariei. Potrivit acestuia, în prezent centrala de la Peks furnizează 36% din necesarul de energie al Ungariei, iar în condiţiile unei nevoi crescânde de energie estimată la 7.300 MW pentru anul 2030, centrala îşi propune să ajungă să furnizeze în jur de 40% din necesar. În ianuarie 2014, Ungaria şi Rusia au semnat un acord de cooperare prin care Rusia se angaja să împrumute Ungariei până la 10 miliarde de euro, adică 80% din costul lucrărilor. Restul de 20% din finanţare va fi asigurată de la bugetul de stat al Ungariei. "Avem nevoie de 6.000 de autorizaţii pentru a putea construi centrala. Acum suntem în faza obţinerii autorizaţiilor de mediu", a afirmat Aszodi Attila.

Potrivit acestuia, după obţinerea tuturor autorizaţiilor, construcţia celor două reactoare va începe în anul 2018, urmând să fie date în folosinţă în 2025-2026. "Impactul asupra mediului are peste 2.000 de pagini, fiind incluse toate răspunsurile la toate întrebările ridicate de partea română", susţine Aszodi Attila. El a menţionat că partea maghiară nu anticipează vreun impact transfrontalier al activităţii noilor reactoare. "Singurul impact va fi încărcarea termică a Dunării şi scăderea nivelului apei", a anunţat oficialul maghiar. Potrivit acestuia, în prezent este folosită o cantitate de apă de 100 mc/s, diferenţa de temperatură dintre apa din Dunăre şi cea evacuată de la centrală fiind de 14 grade. Pentru noile reactoare va fi nevoie de 130 mc/s de apă. Reactoarele vechi şi cele noi vor funcţiona în paralel în perioada 2015-2037, când consumul de apă va fi de 230 mc/s. "Ne propunem ca diferenţa de temperatură dintre apa rece şi cea caldă să fie de 8 grade Celsius", a mai menţionat Aszodi. Pe de altă parte, acesta a afirmat că, potrivit studiului, va fi "un impact sensibil asupra vietăţilor din apă doar dacă diferenţa dintre apa rece şi cea caldă nu este mai mare de 2,5 grade". În altă ordine de idei, oficialul maghiar a prezentat şi modul în care vor fi construite reactoarele, menţionând că au ţinut cont de ceea ce s-a întâmplat în Japonia, astfel că "vom realiza o centrală cu o rezistenţă superioară celei de la Fukushima". Totodată, Aszodi a anunţat că o parte din deşeurile radioactive vor fi depozitate în Ungaria, altele urmând să fie trimise în Rusia. El a dat asigurări că traseul spre Rusia nu va traversa România, ci Ucraina.

Greenpeace România are obiecţii

Înainte de începerea dezbaterii, Greenpeace România a trimis un comunicat de presă în care şi-a spus punctul de vedere cu privire la acest proiect. "Greenpeace consideră că studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul de construire a două reactoare nucleare la centrala Paks din Ungaria are o serie de deficiențe și nu reprezintă o bază suficientă de evaluare pentru obținerea autorizației de mediu", se menţionează în comunicat. Astfel, Greenpeace susţine că "studiul de impact nu analizează detaliat riscul și impactul accidentelor majore dincolo de baza de proiect (precum cele cauzate de seisme, inundații, terorism, sabotaj, război etc.)", "capitolele cu privire la managementul deșeurilor radioactive și dezafectarea centralei nu furnizează datele și garanțiile cu privire la localizarea și procesul de depozitare finală a deșeurilor și asigurarea fondurilor pentru aceste activități", "nu a fost prezentat impactul asupra mediului asociat gestionării deșeurilor radioactive", "studiul de impact nu prezintă detalii și calcule cu privire la fezabilitatea economică și finanțarea proiectului sau pentru alternative ale acestuia, în condițiile în care aspectele financiare au o legătură directă cu analiza impactului asupra mediului (în special pentru fundamentarea alegerii acestui tip de capacitate de producție în detrimentul alternativelor)" şi consiceră că „este necesară o consultare mai largă în Ungaria, până acum fiind invitați la consultări doar cetățenii dintr-o arie limitată din jurul centralei".