Vârsta medie a populaţiei şi ponderea persoanelor de peste 60 de ani sunt în creştere, pe fondul scăderii natalităţii, relevă datele finale din recensământul populaţiei şi locuinţelor, date publicităţii săptămâna trecută de Institul Naţional de Statistică. Comparativ cu recensământul din 1992, vârsta medie a crescut cu 2,7 ani, până la 37,3 ani. FEMEILE, MAI LONGEVIVE DECÂT BĂRBAŢII Tot din recensământ reiese că româncele trăiesc mai mult, vârsta medie a populaţiei feminine - 38,6 ani - fiind mai ridicată decât cea a populaţiei masculine - 35,9 ani. O mie de adulţi au grijă de 586 persoane tinere şi vârstnici, faţă de 642 în 1992. Numărul vârstnicilor - persoanele de peste 60 de ani - care reveneau la o mie de adulţi a crescut în perioda menţionată de la 269 la 307 persoane, ca urmare a procesului de îmbătrânire demografică. Rezultatele prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS) mai arată că aproape un sfert din populaţia rurală a depăşit vârsta de 60 de ani, 31% din populaţie şi-a schimbat cel puţin o dată în viaţă domiciliul iar, faţă de recensământul anterior, a crescut ponderea persoanelor văduve şi divorţate. De asemenea, numărul mediu de copii născuţi vii care reveneau la 1.000 femei în vârstă de 15 ani şi peste a fost de 1.648, faţă de 1802 copii în 1992. ?Un paradox îl constituie şi faptul că pe fondul scăderii la nivel naţional al natalităţii, cei mai mulţi copii sunt născuţi în mediul rural, mai ales în judeţele sărace?, a declarat Aurel Camara, preşedintele INS. Statistica arată că numărul de copii născuţi vii la 1.000 femei este de 1,6 ori mai mare în mediul rural decât în cel urban. Peste o treime din totalul femeilor de 15-49 ani (contingentul fertil) nu născuseră nici un copil. GURA RROMILOR ADEVĂR GRĂIEŞTE Din punct de vedere etnic, 89,5% din locuitori declară că sunt români, 6,6% - maghiari, 2,5% - rromi/ţigani, iar germanii şi ucrainenii deţin fiecare o pondere de 0,3%. Cu toate acestea, 91% din populaţia ţării a declarat că limba maternă este româna, 6,7% - mai mult decât cei care s-au declarat de etnie maghiară - declară că limba maternă este limba maghiară, 1,1% - limba romanes/ţigănească, 0,3% - limba ucraineană, 0,2% - limba germană. ?La acest capitol recenzorii noştri au respectat întocmai normele internaţionale în domeniu. Adică la fiecare interviu s-a ţinut cont de declaraţia persoanei, deşi era evidentă etnia de care aparţinea. De exemplu, au fost numeroase cazuri în care în aceeaşi familie, jumătate din membri s-au declarat de etnie rromă, în timp ce cealaltă jumătate au declarat că sunt români. Faţă de recensământul anterior este evidentă creşterea ponderii cetăţenilor de etnie rromă, iar asta se întâmplă pe fondul unei natalităţi mai mari în rândul acestei etnii, dar mai ales a creşterii curajului membrilor acestei comunităţi de a-şi declara etnia?, a mai spus repezentantul INS. Potrivit recensământului, 86,8% din totalul populaţiei este de religie ortodoxă, 4,7% - romano-catolică, 3,2% - reformată, 1,5% - penticostală (în creştere faţă de 1992). MAI PUŢINI ANALFABEŢI ŞI MAI MULTE DIPLOME UNIVERSITARE Faţă de 1992, numărul persoanelor cu studii superioare a crescut cu două procente, proporţia celor care au o diplomă universitară fiind în prezent de 7%. De asemenea, proporţia absolvenţilor de învăţământ postliceal şi de maiştri a crescut de la 1,9% la 3%, a celor de învăţământ liceal de la 17,7% la 21,4% şi profesional de la 13,6% la 15,3%, ceea ce denotă o îmbunătăţire a nivelului de instruire a populaţiei. La data recensământului analfabeţii aveau o pondere de 2,6% din populaţia de 10 ani şi peste (în scădere faţă de 1992, când aceasta era de 3,1%). Datele statistice mai indică că populaţia activă - persoane ocupate şi şomeri - reprezenta 40,8% din populaţia totală. Proporţia populaţiei active ocupate era de 36% din populaţia totală, în timp ce persoanele care s-au declarat şomeri reprezentau 11,8% din populaţia activă (cu aproape patru procente mai mult decât sondajele oficiale de rată a şomajulu). Cei mai mulţi şomeri sunt bărbaţi, cinci din opt persoane fără loc de muncă, în timp ce 40% dintre persoanele inactive sunt pensionari şi 29,4 % elevi sau studenţi. La 1.000 persoane active revin 1.449 inactivi, la femei acest raport fiind de 1,7 ori mai mare decât la bărbaţi. Statistica mai arată că 29,3% din persoanele ocupate sunt absolvente ale învăţământului liceal, 22,1% de învăţământ profesional (acelaşi procent regăsindu-se şi la absolvenţii de gimnaziu), 12,9% au absolvit învăţământul superior. Peste jumătate din populaţia ocupată este concentrată în ramurile agricole şi în industrie (cu ponderi de 28,3%, respectiv 27%). Activităţile cu un grad pronunţat de feminizare a populaţiei ocupate sunt cele de sănătate şi asistenţă socială (78,9%), de învăţământ (72,2%), financiare (70,3%). Peste patru cincimi dintre persoanele ocupate au locul de muncă în aceeaşi localitate cu reşedinţa. FONDUL LOCATIV LA NIVEL COMPETITIV În priviţa gospodăriilor, recensământul indică 7.320.202 de gospodării ale populaţiei. Numărul mediu de persoane pe o gospodărie este de 2,92 persoane (faţă de 3,07 în 1992), două din cinci gospodării fiind alcătuite din una şi două persoane. Peste jumătate dintre gospodăriile din zonele urbane sunt alcătuite din două sau trei persoane, în timp ce două din trei gospodării ale populaţiei au în componenţă persoane active. Aproape patru cincimi dintre gospodării sunt de tip familial, dintre acestea peste 90% fiind alcătuite dintr-un singur nucleu familial. Fondul locativ cuprindea 8.107.114 locuinţe (în creştere cu 5,9% faţă de 1992). Două din trei locuinţe au fost construite după 1960, iar a proape nouă zecimi din locuinţe erau ocupate. Suprafaţa locuibilă pe o persoană a crescut între cele două recensăminte de la 11,6 metri pătraţi la 14,3 metri pătraţi, fiind în prezent la limita normelor europene. Recensământul populaţiei şi locuinţelor s-a desfăşurat în luna martie 2002.