Ne-am obişnuit ca imaginea satului românesc să fie una mai degrabă întunecată, atât la propriu, cât şi la figurat, cu lipsuri mari în ceea ce priveşte infrastructura şi gradul de ocupare a populaţiei active, cu uliţe noroioase cufundate în beznă şi cu case în care doar bătrânii îi mai aşteaptă pe cei tineri să se întoarcă, din când în când, de la oraş sau de peste graniţă, unde i-a aruncat nevoia unui loc de muncă. Există, însă, şi altfel de realităţi în mediul rural românesc, iar comuna Rieni este exemplul perfect pentru categoria acelor aşezări care depăşesc în dinamism chiar şi unele oraşe. Secretul? Aici sunt bani la bugetul local şi, mai ales, nu e vorba despre bani primiţi de undeva, ci de sumele ce revin de drept bugetului local de pe urma activităţilor economice desfăşurate pe raza comunei. Să mai spunem că platformele industriale European Drinks & Food şi Scandic Distilleries asigură 92% din veniturile proprii la bugetul local al comunei Rieni şi este clar acum că nici despre lipsa unor locuri de muncă decente nu poate fi vorba aici! În aceste condiţii, Primăria comunei Rieni a iniţiat unele proiecte ambiţioase, menite să amelioreze starea infrastructurii locale. Toate aceste proiecte ne-au fost prezentate de primarul comunei Rieni, Andrei Chindea. * Noile îndiguiri Lucrările de îndiguire a malurilor Crişului Negru de pe raza satului Rieni au fost finalizate la termen, în luna decembrie a anului trecut. Digul are o lungime de peste 250 m şi este construit din piatră, beton, balastru şi plasă de sârmă. Lucrările de îndiguire au început în septembrie 2005 şi, după 90 de zile, erau finalizate, primarul Andrei Chindea exprimându-şi speranţa că inundaţii precum cele de anul trecut, care au compromis peste 36 de hectare de culturi şi au periclitat chiar calea ferată, nu vor mai constitui o problemă pentru locuitorii satului Rieni. Pentru că Valea Voienilor a ieşit anii trecuţi din matcă, spălând stratul de asfalt pe o lungime a drumului de 1,5 km şi a intrat chiar şi în gospodăriile celor din Ghighişeni, Primăria comunei Rieni a iniţiat un proiect de îndiguire a acestei văi, într-o primă etapă, pentru care au fost alocate deja 2 miliarde de lei vechi, fiind realizate 13 praguri de fund şi ziduri de protecţie a malurilor. Începute în anul 2005, lucrările au ca termen de finalizare luna decembrie 2008, valoarea totală fiind de cca 20 mld. lei. Totuşi, primarul Chindea speră să termine mai repede îndiguirea Văii Voienilor, prin accesarea unor fonduri SAPARD. * Drumurile comunale: o prioritate În anul 2005, una dintre cele mai importante realizări ale comunei Rieni a fost asfaltarea a peste 70.000 mp din drumurile ce leagă localităţile Rieni şi Valea de Jos, respectiv Ghighişeni şi Cucuceni. Pe DC 254 (Rieni-Valea de Jos) a fost turnat un strat de uzură de 459 m şi un covor asfaltic de 820 m. Pentru că au mai rămas de asfaltat 600 m, pe raza satului Valea de Jos, vor fi alocate fonduri pentru continuarea lucrărilor şi în 2006. Aceste realizări au fost posibile datorită sumelor alocate de Guvernul României, prin Ordonanţa nr. 514/2004, iar în 2006 tot executivul a alocat banii necesari pentru asfaltarea DC 231 Ghighişeni-Cucuceni. * La Sudrigiu, apă curentă Începând cu anul 2006, satul Sudrigiu este alimentat cu apă de bună calitate. Lucrările de foraj au început la sfârşitul lunii septembrie 2005 şi vor fi finalizate în maximum două săptămâni, deci pe la începutul lui februarie a.c. Pentru alimentarea cu apă a satului Sudrigiu s-a forat la o adâncime de 235 metri. Debitul maxim este de 2 l/secundă, iar cel de exploatare va fi cu 20% mai redus. În etapa finală a lucrărilor de la staţia de apă, aici va fi introdusă o pompă submersibilă şi vor fi efectuate testele de eficienţă şi performanţă. * Atenţie acordată sportului Primăria şi Consiliul local au decis amenajarea unui teren de sport de care să beneficieze atât elevii şcolii cu clasele I-VIII din Rieni, cât şi alţi săteni dornici să facă mişcare într-un cadru adecvat. În acest scop au fost alocate de la bugetul local, pe anul 2005, 500 de milioane de lei, urmând ca în 2006 să fie montate porţi de handbal şi panouri de baschet. Suprafaţa destinată sportului juvenil şi nu numai cuprinde, pe 600 mp, terenuri de tenis realizate după toate cerinţele legate de practicarea acestui sport.