Peşteri, fosile de balene pitice şi delfini, un atelier de argintărie şi o cetăţuie dacică sunt doar câteva dintre atracţiile turistice care aşteaptă să fie vizitate la doar 25 de kilometri de Oradea. Proiectul amenajării Rezervaţiei Tăşad a fost finalizat, urmând ca din primăvara anului viitor să fie deschise şi potecile turistice exterioare. În căminul cultural din localitate a fost deschis, la începutul acestei luni, un punct de vizitare muzeal, cu secţiuni de arheologie, geologie, paleontologie şi etnografie, toate exponatele fiind autentice, de provenienţă locală. Planurile dezvoltării turistice a zonei nu se opresc însă aici.

Societatea de Istorie Naturală Nymphaea, organizaţie neguvernamentală non-profit de mediu, a finalizat un ambiţios proiect de integrarea a unui areal bihorean extrem de interesant în circuitul turistic al judeţului. Împrejurimile localităţii Tăşad au un imens potenţial de dezvoltare datorită unui cumul de factori. Pe de o parte, zona a fost declarată rezervaţie geologică în 1971, cu situri paleontologice, speologice şi arheologice. Pe de alta, în 2007, aici a luat fiinţă "Situl Natura 2000 Tăşad", datorită existenţei aici a unui număr important de specii de animale care populează diferite biotopuri (păşuni, stâncării, păduri, peşteri), protejate la nivel naţional şi european. Potenţialul turistic al zonei nu a fost însă exploatat până acum.
Pe suprafaţa rezervaţiei au fost create trei poteci tematice, cu un prim punct de avertizare pe DN 76 Oradea - Deva, la intersecţia cu drumul judeţean către Tăşad. Pe trasee se va porni de la centrul de vizitare funcţional din incinta căminului cultural, unde se vor putea consulta pliante, hărţi şi se vor oferi informaţii despre punctele de interes. În poteca speologică sunt incluse peşterile Tăşad şi Stracoş, în cea paleontologică sunt incluse punctele în care au fost descoperite fosile de mamifere marine, scoici sau corali, iar poteca arheologică va include complexele arheologice dacice de pe dealul Cetăţeaua. Pentru fiecare potecă au fost realizate panouri de orientare şi de informare care vor avea la bază, în premieră naţională, machete în bloc-relief ale zonei ce urmează a fi parcursă. Toate panourile sunt realizate urmând a fi amplasate pe teren în aprilie anul viitor.
Centrul de vizitare muzeal din Tăşad a fost amenajat cu sprijinul Muzeului Ţării Crişurilor, însă datorită bogăţiei şi complexităţii exponatelor, spaţiul a devenit deja insuficient. Astfel, custozii rezervaţiei au în vedere amenajarea unui spaţiu muzeal în vechea primărie din localitate, o clădire încăpătoare, unde funcţionează acum doar o grupă de grădiniţă.

Fosile de balenă şi tezaur dacic
Coordonatorul proiectului, muzeograful Radu Huza, spune că planurile amenajării turistice a Rezervaţiei Tăşad nu se vor opri aici. "Important este că am demarat şi finalizat acest proiect prin care o zonă cu multe repere de interes va deveni accesibilă publicului. Mai avem de pus la punct câteva detalii, dar dezvoltarea turistică a zonei poate fi continuată pe mai multe direcţii", ne-a declarat muzeograful orădean, preşedintele Societăţii Nymphaea. Astfel, pe lângă deschiderea unui muzeu al satului Tăşad în clădirea vechii primării, se intenţionează realizarea Muzeului Dacic. În urma săpăturilor arheologice s-au identificat mai multe tipuri de case dacice, ele putând fi reconstruite în apropiere de vechea cetate. "Muzeul Dacic, împreună cu refacerea părţii din cetatea dacică deja explorată, ar reprezenta un complex arheologic şi muzeal unic în ţară şi în Europa", crede Radu Huza. Puţini ştiu că în complexul arheologic de la Cetăţeaua a fost descoperit, pe lângă urmele vechii fortificaţii, un atelier de prelucrare a argintului şi un tezaur din monede de argint dacice păstrat la Muzeul Ţării Crişurilor. La toate acestea se adaugă numeroase obiecte de ceramică dacică datând din diverse perioade istorice. În plus, situl paleontologic de la Tăşad este unul dintre cele mai importante şi bogate din ţară, aici fiind descoperite fosile de balenă pitică, delfini şi numeroase urme pietrificate ale vieţii marine din străvechea Mare Panonică.
La finalizarea proiectului, pe lângă Societatea Nymphaea, custodele rezervaţiei geologice, şi-au mai adus contribuţia, în calitate de parteneri, Primăriile comunelor Drăgeşti, Copăcel şi Muzeul Ţării Crişurilor, precum şi Asociaţia Urbarială "Negru Vodă" Tăşad, proprietara terenului pe care este amplasată rezervaţia naturală.