Conducerea PSD a decis restructurarea partidului după trei săptămâni de convulsii interne care au culminat cu intenţia de demisie a liderului Adrian Năstase, timp în care chiar şi cel mai neinformat alegător a înţeles că PSD a pierdut de fapt alegerile locale şi trece printr-o perioadă de criză. Imaginea de partid monolit, câştigător detaşat în sondaje, atotstăpânitor în toate colţurile ţării s-a deteriorat la alegerile locale şi s-a prăbuşit în cele trei săptămâni de dispute interne. "Victoria în alegeri", trâmbiţată de liderii PSD şi oarecum îndreptăţită de scorul mai bun obţinut faţă de anul 2000 s-a transformat însă într-o înfrângere în ochii alegătorilor din cauza degringoladei din conducerea partidului, la care a contribuit şi intervenţia preşedintelui Iliescu. Decizia finală luată sâmbătă nu a limpezit definitiv apele în PSD, ci pare a fi doar o repoziţionare pentru Congresul din august. În noua formulă de conducere, alături de Adrian Năstase şi Octav Cozmâncă, au rămas doar Nicolae Văcăroiu, Valer Dorneanu, Ion Sasu şi Ioan Rus - foşti vicepreşedinţi, purtătorul de cuvânt Titus Corlăţean şi Ilie Sârbu - fost lider al grupului ministerial. Cel mai probabil, "greii" partidului - Dan Ioan Popescu, Miron Mitrea, Viorel Hrebenciuc, Şerban Mihăilescu, Dan Matei Agathon - nu vor rămâne pentru mult timp în afara structurilor de decizie ale PSD. Mulţi dintre noii veniţi în conducerea interimară a PSD nu au fost până acum percepuţi ca fiind persoane cu influenţă puternică în partid şi au doar o lună până la Congres pentru a se impune. Unul dintre ei, Zamfir Dumitrescu, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, nu pare a avea nici o legătură cu munca de partid şi nici liderul PSD nu a explicat ce va face el într-o lună în Biroul Coordonator. De asemenea este neclar cum se vor ocupa de organizaţiile judeţene cei trei miniştri puşi lideri interimari, Ioan Talpeş la Caraş Severin, Mihai Tănăsescu la Hunedoara şi Marian Săniuţă la Prahova, unde a mai fost prefect. În plus, Dan Nica, Gabriel Oprea, Rovana Plumb, Ilie Sârbu şi Marian Sârbu demisionează din Guvern şi vin la partid ca reprezentanţi ai organizaţiilor locale în Biroul Coordonator. Unii vor fi înlocuiţi de adjuncţii din ministere, singurele nume noi în Guvern fiind Dan Mircea Popescu şi Bogdan Niculescu Duvăz. Această remaniere a provocat deja critici din partea opoziţiei şi a analiştilor politici, fiind considerată strict în beneficiul intereselor PSD. Motivele restructurării PSD şi mai ales oportunitatea ei înaintea campaniei pentru alegerile generale ridică în continuare numeroase semne de întrebare. "Într-o viitoare guvernare, indiferent de culoarea ei politică, echipa de la partid nu mai poate fi aceeaşi cu cea de la Palatul Victoria. Integrarea în Uniunea Europeană impune alte rigori, face necesară o echipă de manageri la guvernare", spunea, joi, Adrian Năstase pentru a pregăti terenul pentru decizia de sâmbătă. Cu toate acestea, democraţia presupune că prin alegeri un partid sau mai multe partide ajung să formeze Guvernul şi, de regulă, liderii formaţiunilor politice care şi-au demonstrat competenţa ajung miniştri. Un guvern de tehnocraţi sau unul compus din membri de partid de mâna a doua nu va putea să aibă aceeaşi putere de decizie ca un executiv compus din lideri ai partidului de guvernământ. Afirmaţiile liderului PSD ar putea să arate că, de fapt, criteriile de competenţă pentru funcţiile din PSD nu sunt compatibile cele pentru actul de guvernare şi pun sub semnul întrebării mitul specialiştilor partidului. Momentul ales pentru restructurarea PSD nu pare a fi cel mai potrivit deoarece convulsiile interne pot afecta imaginea partidului pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale. În general, restructurarea unui partid are loc după alegeri, regulă aplicată în partidele europene, dar şi în România în ultimul timp. Şi fostul PDSR s-a restructurat în 1997, după ce în 1996 pierduse alegerile, la momentul respectiv numărul vicepreşedinţilor reducându-se drastic şi fiind eliminate unele dintre departamentele partidului. Acum, PSD recurge la un gest limită, restructurându-se în plină campanie pentru alegerile generale din dorinţa de a evita un eşec în toamnă. Şi asta pentru că partidul de guvernământ s-a "umflat" exagerat odată cu venirea la guvernare şi a ratat o restructurare în 2001, când "experimentul Guşă" s-a dovedit o încercare fără sorţi de izbândă. Nici intrarea în rândul partidelor socialiste europene nu a fost urmată de o reformă internă, care să preîntâmpine problemele din prezent. Din contră, sentimentul de automulţumire a proliferat în partid, care se considera invincibil, pe acest fond dezvoltându-se tot felul de fenomene negative, cum este cel al "baronilor locali". În prezent, de liderul PSD Adrian Năstase depinde în primul rând modul în care va fi gestionată restructurarea, dar nu trebuie uitaţi "factori" precum preşedintele Iliescu şi "greii" partidului. Ei sunt cei care decid viitorul PSD, indiferent că va fi la guvernare sau în opoziţie. Restructurarea PSD rămâne deocamdată în ambiguitate, nefiind clar dacă se va putea face o reformă profundă şi mai ales dacă va exista timpul necesar până la alegerile generale. Rămâne de văzut dacă Congresul va însemna doar o cosmetizare pentru alegeri şi cum vor fi influenţate, în confruntarea electorală, şansele PSD, care este încă, la acest moment, cel mai important şi mai puternic partid din România.